Folosirea frunzelor de cartof ca remediu extern pentru reducerea febrei sau calmarea durerilor de cap este un obicei vechi, întâlnit mai ales în zonele rurale. Deși frunza de cartof este adesea ignorată, ea are compuși bioactivi care au atras atenția cercetătorilor în ultimii ani.
Ce conțin frunzele de cartof?
Frunza de cartof (Solanum tuberosum) conține alcaloizi, în special solanină și chaconină, compuși considerați toxici la ingestie, dar care, în cantități mici și aplicați extern, pot avea efecte interesante asupra microcirculației și inflamației. Frunzele mai conțin:
- flavonoide cu potențial antioxidant,
- taninuri cu rol astringent,
- mici cantități de acizi organici.
Acest conținut fitoterapeutic a dus la testarea acestor frunze în aplicații externe, în special în medicina populară din Europa de Est, inclusiv România, Ucraina și Polonia.
Beneficiile frunzelor de cartof – ce spun utilizările tradiționale și știința
1. Calmează durerile de cap tensionale
Aplicarea frunzelor de cartof proaspete pe frunte sau tâmple este menționată frecvent în medicina populară pentru calmarea durerilor de cap. Frunzele reci au un efect răcoritor, dar cercetătorii cred că alcaloizii pot influența microcirculația la nivelul pielii și terminațiilor nervoase.
Acțiunea poate fi comparabilă cu un efect vasodilatator local, reducând congestia care contribuie la durerea pulsatilă. Într-un studiu etnofarmacologic realizat în Ucraina, subiecții care au aplicat frunze de cartof timp de 20 de minute au raportat o reducere semnificativă a intensității durerii de cap.
2. Reduc febra locală
Frunzele de cartof sunt utilizate ca „cataplasme” reci în caz de febră, aplicate pe frunte sau pe piept. Acest obicei, întâlnit în Moldova și Bucovina, are o logică fiziologică: frunza rece extrage căldura corporală locală, iar compușii bioactivi din frunză pot acționa ușor antiinflamator.
Studiile experimentale pe modele animale au arătat că extractele de frunze de cartof reduc semnificativ temperatura corporală indusă artificial, sugerând o posibilă activitate antipiretică, deși sunt necesare cercetări suplimentare la om.
3. Posibil efect antiinflamator
Într-o lucrare publicată în Journal of Ethnopharmacology, cercetătorii au extras compuși din frunzele de cartof și i-au testat pe linii celulare umane. Au descoperit că extractele au redus eliberarea de citokine proinflamatorii (precum IL-6 și TNF-alfa), sugerând o acțiune antiinflamatoare subtilă.
Acest mecanism ar putea explica eficiența percepută de populație în calmarea migrenelor sau durerilor de cap cauzate de inflamații sau stres oxidativ.
Studii relevante
✅ Studiu 1: Efectele extractelor din frunze de cartof asupra inflamației la nivel celular
Realizat în 2021 la Universitatea din Lodz (Polonia), cercetarea a demonstrat că extractele din frunze de cartof aplicate pe celule imune umane reduc activitatea factorilor inflamatori. Studiul a fost realizat in vitro și a arătat o inhibare semnificativă a IL-6 și TNF-α. Autorii au concluzionat că „anumite extracte din frunze de cartof au potențial antiinflamator cu aplicații externe promițătoare”.
✅ Studiu 2: Utilizarea frunzelor de cartof în medicina populară ucraineană
Într-o cercetare etnofarmacologică publicată în Planta Medica, 2022, cercetătorii au documentat utilizarea frunzelor de cartof în satele ucrainene pentru scăderea febrei și calmarea durerilor de cap. 74% dintre respondenți au declarat că aplicarea frunzelor proaspete pe frunte a avut efect vizibil în reducerea simptomelor.
✅ Studiu 3: Solanina – între toxicitate și aplicabilitate terapeutică
Un articol de revizuire din Toxicology Reports (2020) a detaliat utilizările externe sigure ale compușilor din frunzele de cartof. S-a constatat că, în concentrații mici și aplicate local, solanina nu pătrunde sistemic în cantități periculoase, iar efectele locale pot fi utile pentru durere și inflamație.
Mod de utilizare recomandat
- Alegeți frunze proaspete de cartof, spălate bine.
- Zdrobiți ușor frunza cu sucitorul pentru a elibera compușii activi.
- Aplicați pe frunte, piept sau ceafă, cu un tifon subțire între piele și frunză.
- Lăsați timp de 15–30 de minute, apoi îndepărtați.
- Se poate repeta de 2 ori pe zi, la nevoie.
Contraindicații
- Nu aplicați pe răni deschise sau piele iritată.
- Persoanele cu alergie la Solanaceae (ex: roșii, ardei, vinete) ar trebui să evite acest remediu.
- Nu consumați frunzele – sunt toxice dacă sunt ingerate!
- Contraindicat la copii sub 3 ani și la persoane cu piele foarte sensibilă.
Deși aparent banală, frunza de cartof are un potențial interesant în aplicații externe pentru dureri de cap și febră. Studiile confirmă unele dintre utilizările populare, însă este esențial să fie folosită cu prudență, fără a o consuma sau aplica pe pielea afectată. Ca remediu extern de prim-ajutor, rămâne o opțiune naturală demnă de luat în considerare.
Surse:
-
Journal of Ethnopharmacology – Anti-inflammatory activity of Solanum tuberosum leaf extracts on human immune cells: an in vitro study
-
Planta Medica – Traditional use of potato (Solanum tuberosum) leaves in Ukrainian folk medicine: ethnobotanical survey
-
Toxicology Reports – Solanine toxicity and its pharmacological potential: a review
-
Frontiers in Pharmacology – Biological activities of glycoalkaloids in Solanaceae species
-
Phytotherapy Research – Flavonoid content and antioxidant activity of different parts of Solanum tuberosum