Cu totii ne stresam din nenumarate cauze, insa stresul excesiv poate dauna grav sanatatii!

0

Sunteti blocati in trafic , intarziati la o intalnire importanta si va uitati la ceas cum se scurge timpul. Hipotalamusul, un mic turn de control din creier, decide sa trimita comanda: „Trimiteti hormonii de stres!” Cursa inimii, respiratia ta se accelereaza si muschii tai sunt pregatiti pentru actiune. Acest raspuns a fost conceput pentru a va proteja corpul intr-o situatie de urgenta, pregatindu-va sa reactionati rapid. Dar cand raspunsul la stres continua sa traga zi de zi, ar putea pune sanatatea dumneavoastra intr-un mare risc.
Stresul este o reactie fizica si mentala naturala la experientele de viata. Acesta poate fi benefic in situatiile grave. Corpul raspunde la stres prin eliberarea de hormoni care cresc bataile inimii. Totusi daca raspunsul la stres nu se opreste si nivelul creste, acesta poate avea consecinte grave. Stresul cronic poate provoca o varietate de simptome si poate afecta bunastarea generala. Simptomele stresului cronic includ: iritabilitate, anxietate, depresie, dureri de cap, insomnii, scaderea imunitatii si a memoriei, inclusiv caderea parului.
Sistemul central nervos este responsabil pentru supravietuire. In creier, hipotalamusul se rostogoleste, spunand glandelor suprarenale ca elibereaza hormoni de stres, adrenalina si cortizonol. Acesti hormoni va revitalizeaza bataile inimii si trimit sange care se indreapta catre zonele care au nevoie cel mai mult intr-o situatie de urgenta, cum ar fi inima si alte organe importante. Cand frica perceputa a disparut, hipotalamusul ar trebui sa spuna tuturor sistemelor sa se intoarca la normal. In cazul in care nu se reintoarce la normal sau daca stresorul nu dispare, raspunsul va continua. Stresul cronic este, de asemenea, un factor al comportamentelor, cum ar fi consumul mare de aclool, abuzul de droguri sau retragerea sociala.

Hormonii de stres afecteaza sistemele respiratorii si cardiovasculare. In timpul raspunsului la stres, respirati mai repede intr-un efort de a distribui rapid sange bogat in oxigen organismului. Daca aveti o problema de respiratie, cum ar fi astmul sau emfizemul, stresul poate face si mai grea respiratia. In caz de stres, inima pompeaza si mai repede. Hormonii de stres determina vasele de sange sa se contracteze si sa devieze mai mult oxigen la muschi. Acest lucru creste tensiunea arteriala, marind sansele unui accident vascular cerebral sau atacului de cord.
Sub stres, ficatul produce zahar suplimentar (glucoza) pentru a va da un plus de energie, insa corpul ar putea sa nu tina pasul cu acest val suplimentar de glucoza.
Stresul cronic poate creste riscul de aparitie a diabetului de tip 2. Rasfoirea hormonilor, respiratia rapida si cresterea frecventei cardiatice pot afecta de asemenea sistemul digestiv. Sunteti mai predispusi la arsuri de stomac sau acid reflux datorita unei cresteri a acidului gastric. S-ar putea sa apara si greturi sau varsaturi.
Stresul este obositor atat pentru corp cat si pentru minte. Daca stresul persista mult timp, nivelul de testosteron ale unui om poat incepe sa scada. Acest lucru poate interfera cu productia de spermatozoizi si poate provoca disfunctii erectile sau impotenta. Stresul cronic poate creste riscul de infectie pentru organele de reproducere masculine, cum ar fi prostata. Pentru femei, stresul poate afecta ciclul mestrual. Acesta duce la perioada neregulate, mai grele si dureroase. Acesta poate mari simpromele fizice ale menopauzei.

 

 

Sursa: http://www.healthline.com/health/stress/effects-on-body

Niciun comentariu

Nu ratați!

Introduceți adresa dumneavoastră de email pentru a primi cele mai noi articole:

Prin abonarea la newsletter-ul nostru aveți șansa de a câștiga unul dintre cele trei coșuri cu produse naturiste, oferite lunar prin tragere la sorți.