beneficii busuioc

În bucătăriile mediteraneene, uleiul de măsline este considerat un elixir al sănătății. Atunci când este îmbogățit cu plante aromatice precum busuiocul și rozmarinul, capătă o nouă dimensiune – nu doar gustativă, ci și terapeutică. Acest amestec simplu are efecte antiinflamatorii, digestive și antioxidante, fiind totodată un ingredient ideal pentru salate, sosuri, pâine, dar și pentru uz extern în scop cosmetic sau terapeutic.

Rețeta: Cum se prepară uleiul de măsline cu busuioc și rozmarin

Ingrediente:

500 ml ulei de măsline extravirgin presat la rece
2-3 crenguțe de rozmarin proaspăt sau 2 linguri de rozmarin uscat
1 legătură de busuioc proaspăt sau 2 linguri de busuioc uscat
opțional: 1 cățel de usturoi zdrobit sau coajă de lămâie

Mod de preparare:

Spălați și uscați foarte bine plantele proaspete – nu trebuie să rămână urme de apă.
Puneți plantele într-o sticlă de sticlă închisă la culoare, sterilizată.
Turnați uleiul de măsline peste plante până sunt complet acoperite.
Închideți ermetic și lăsați la macerat 10-14 zile într-un loc întunecos, răcoros.
Agitați sticla zilnic pentru omogenizare.
După această perioadă, strecoarăți uleiul (opțional) sau îl puteți păstra cu plantele în interior.
Depozitați uleiul într-un loc răcoros, ferit de lumină.

Beneficii terapeutice

1. Puternic antioxidant și antiinflamator

Uleiul de măsline extravirgin este bogat în polifenoli, în special oleocantal, o substanță cu efect antiinflamator similar ibuprofenului. Busuiocul și rozmarinul adaugă compuși bioactivi precum acid rozmarinic și eugenol, care combat stresul oxidativ și inflamația cronică.

2. Îmbunătățește digestia și combate balonarea

Busuiocul are efecte carminative, adică reduce gazele intestinale și calmează stomacul. Rozmarinul stimulează secrețiile biliare și sucurile gastrice, ajutând digestia grăsimilor. Folosit în salate sau la finalul gătitului, uleiul aromat îmbunătățește toleranța digestivă la alimentele mai grele.

3. Sprijină sănătatea cardiovasculară

Acizii grași mononesaturați din uleiul de măsline ajută la scăderea colesterolului LDL și la creșterea HDL (colesterolul „bun”). Rozmarinul și busuiocul pot contribui la reglarea tensiunii arteriale și la menținerea elasticității vaselor de sânge.

4. Protejează creierul și memoria

Rozmarinul este recunoscut pentru capacitatea sa de a stimula concentrarea și memoria, datorită compusului carnosol. Combinat cu grăsimile sănătoase din uleiul de măsline, acest amestec poate sprijini funcția cognitivă și preveni deteriorarea neuronală asociată cu îmbătrânirea.

5. Întărește imunitatea

Busuiocul conține uleiuri esențiale antibacteriene, antivirale și antifungice. Împreună cu compușii fenolici din rozmarin și proprietățile imunostimulatoare ale uleiului de măsline, acest trio devine un sprijin real pentru imunitate, mai ales în sezonul rece.

6. Încetinește procesul de îmbătrânire a pielii

Aplicat local, acest ulei poate hidrata pielea în profunzime, reduce petele pigmentare și preveni ridurile fine. Antioxidanții previn degradarea colagenului, iar rozmarinul ajută la regenerarea pielii.

Studii și cercetări

Un studiu publicat în „Journal of Functional Foods” (2021) a arătat că infuzarea uleiului de măsline cu plante medicinale precum rozmarinul și busuiocul crește semnificativ conținutul de antioxidanți, comparativ cu uleiul simplu. Analizele au confirmat prezența compușilor bioactivi precum acidul rozmarinic, carnosolul și eugenolul.

Un alt studiu din „International Journal of Molecular Sciences” (2020) a demonstrat că rozmarinul are un efect neuroprotector datorită capacității sale de a reduce inflamația la nivel cerebral și de a proteja neuronii împotriva stresului oxidativ. Cercetătorii au concluzionat că uleiurile infuzate pot fi o strategie alimentară simplă, dar eficientă, în prevenția bolilor neurodegenerative.

În ceea ce privește busuiocul, o analiză din Phytotherapy Research (2019) a evidențiat efectele sale antimicrobiene, inclusiv împotriva tulpinilor de E. coli și Staphylococcus aureus. Aceste proprietăți sunt potențate în uleiul de măsline, datorită capacității grăsimii de a extrage compușii activi din plantă.

Utilizări culinare și terapeutice

✔️ În salate, sosuri, paste, bruschete
✔️ Ca bază pentru marinarea cărnii sau legumelor
✔️ Adăugat la final peste supe și tocănițe
✔️ Aplicat extern pe piele uscată sau iritată
✔️ Masat pe scalp pentru stimularea creșterii părului

Contraindicații

Nu se recomandă consumul excesiv (peste 2 linguri/zi), mai ales persoanelor cu probleme hepatice.
Rozmarinul poate stimula uterul, deci femeile însărcinate ar trebui să evite consumul în doze mari.
Alergiile la una dintre componente trebuie luate în considerare.
Uleiul infuzat trebuie păstrat în condiții corespunzătoare pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor anaerobe (botulism în cazuri rare). Nu folosiți plante umede sau mucegăite.

Surse:

Journal of Functional Foods – „Enhancing the antioxidant properties of olive oil with medicinal plants”
International Journal of Molecular Sciences – „Neuroprotective Properties of Rosemary Extracts”
Phytotherapy Research – „Antimicrobial activity of Ocimum basilicum essential oil”
healthline.com – „Benefits of Olive Oil and Herbs”
medicalnewstoday.com – „Olive oil: Nutrition and health benefits”

Numele de „busuioc” provine din limba greacă – „basilikon” și înseamnă „rege”, reflectând atitudinile culturii antice față de plantă, considerând-o nobilă și sacră. În India busuiocul era prețuit ca o icoană a ospitalității, în timp ce în Italia era un simbol al iubirii. Ceaiul de busuioc era folosit ca leac încă din timpul fenicienilor, care ii atribuiau proprietăți magice multiple. La noi, planta a sosit cu o încărcătură magică din timpul dacilor, deoarece aceștia apreciau foarte mult mirosul și proprietățile sale medicinale.
Busuiocul este bogat în vitamina A, K, C, magneziu, mangan, cupru, fier, potasiu, omega-3, acizi grași și calciu. Cercetările indică faptul că există multe beneficii pentru sănătate asociate cu busuiocul.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Purdue (Statele Unite) a arătat ca busuiocul conține o gamă largă de uleiuri esențiale, bogate în compuși fenolici și o gamă largă de alte componente naturale, inclusiv polifenoli precum flavonoide și antociani.
Busuiocul conține cantități mari de vitamina E, utilă în tratarea artritei și a bolilor inflamatorii intestinale, potrivit unui studiu realizat la Institutul Federal de Tehnologie din Elveția.
S-a constatat că busuiocul potențează puterea de detoxifiere la nivelul ficatului, deoarece în frunzele de busuioc sunt prezente șase substanțe cetonice cu acțiune directă asupra celulelor hepatice, care cresc potențialul metabolic al acestora.
Extractul de busuioc este eficient în uciderea moleculelor dăunătoare și prevenirea daunelor cauzate de radicalii liberi în ficat, creier și inimă.
Aceasta planta are efecte antioxidante și anti-îmbătrânire.
Studiile de laborator au demonstrat că busuiocul are proprietăți antibacteriene. Adăugarea busuiocului proaspăt la salată, nu numai că adaugă aromă, dar ajută și la reducerea numărului de bacterii dăunătoare din farfurie.

Datorită efectelor sale deosebite asupra glandelor endocrine, maceratul din busuioc este considerat, pe bună dreptate, un adevărat elixir al tinereții, fiind indicat în cazurile de îmbătrânire prematură, menopauză, andropauză, frigiditate, sterilitate. Maceratul se prepară din opt lingurițe cu busuioc, ce se pun în 4 cești de apă rece timp de șapte, opt ore. Se filtrează, preparatul obținut fiind consumat în fiecare dimineață pe stomacul gol.
Gama unică de constituenți activi, numiți flavonoide, găsiți în busuioc asigură protecția la nivel celular.
Infuzia de busuioc: o linguriță de plantă la 200 ml de apă fierbinte (aproximativ 80 grade Celsius). Se lasă la infuzat 5-10 minute. Se beau 3 ceaiuri călduțe pe zi, după mesele principale, de preferință unul seara înainte de culcare.
Tinctura de busuioc se recomandă intern pentru: astenie, depresie, nevroze , prevenirea îmbătrânirii premature, impotență, frigiditate, migrenă, dureri de cap ce apar pe fond nervos, oboseală, surmenaj, guturai, gripă, bronșită acută, tuse, infecții renale și urinare în faza acută, colită, gastrită hiperacidă, balonare, anorexie, vomă pe fond de nervozitate. Administrarea tincturii de busuioc: 1 linguriță de tinctură diluată în 100 ml de apă, de 3-4 ori/zi. Se administrează la nevoie sau în cure de 3 săptămâni.
Extern, tinctura de busuioc este indicată în: dureri de cap – frecție pe ceafa și pe pielea capului; nevralgii – frecție ușoară pe zona dureroasă.
Busuiocul este și un tonic general.
Uleiul volatil conținut de acesta are proprietăți antimicrobiene și antifungice.

Uleiul de măsline cu busuioc și rozmarin – aromă, sănătate și vindecare în fiecare picătură