Alimentele prelucrate industrial cu aditivi alimentari sunt cancerigene! Conform unui studiu al Comitetului pentru Cancer din Suedia (SOU), pe primul loc între factorii care cauzează cancerul, cu un procent de 30%, se află hrana procesată industrial. Tutunul se situează pe locul doi cu numai 17%.
Chipsurile sunt toxice și sporesc riscul de cancer
La temperaturile înalte necesare prăjirii grăsimile se descompun prin oxidare, hidrolizăşi polimerizare generând substanţe toxice precum acroleina şi acrilamida. Chipsurile sunt toxice! „Aceste substanţe sunt neurotoxice şi afectează celula nervoasă.
Chipsurile pe care unii dintre noi le mâncăm poate în fiecare zi sunt adevărate baterii sub presiune pline cu E-uri, gata să se detoneze în organismul tău atunci când le crănțăni cu plăcere.
* 44% din sortimentele analizate conțin acid citric!
* 37% din sortimentele analizate conțin monoglutamat de sodiu!
* 15% din sortimentele analizate conțin clorură de potasiu!
* 15% din sortimentele analizate conțin acid lactic!
* 7% din sortimentele analizate conțin trei tipuri de potențatori de gust: monoglutamat de sodiu, guanilat disodic și 5 ribonucleotide disodice.
La numai 15% dintre sortimentele analizate producătorii menționează cantitatea de cartofi și ulei vegetal folosită pentru fabricarea a 100 grame de chipsuri.
Studiul privind calitatea chipsurilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: „Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe părinți să înțeleagă eticheta produselor astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză pentru copii lor.
Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să atragă atenția părinților cu privire la existența pe piață a unor produse, care au un conținut ridicat de grăsimi, carbohidrați, sare și aditivi alimentari.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 27 tipuri de chipsuri, care prin forma și concepția grafică a ambalajului urmăresc atragerea atenției copiilor și influențarea acestora în privința alegerii și consumului. Denumirile sortimentelor analizate atrag atenția consumatorului asupra acestui tip de fast food, astfel, există chipsuri: cu aromă de coaste la grătar, cu gust de carne de vită și muștar, cu gust de oțet, cu gust de ceapă și brânză, cu gust de boia de ardei, cu gust de barbecue, cu gust de ceapă, cu gust de smântână și ardei, cu gust de ardei iute, cu gust picant, cu gust de smântână și ceapă, cu gust de paprika, cu gust de smântână și mărar, cu gust de ketchup, cu gust de ceapă și brânza cheddar, cu aromă de rozmarin, cu gust de chili, cu gust de bacon etc.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.
Ingredientele regăsite în compoziția chipsurilor analizate sunt următoarele: carne de porc pudră (0,1%), carne de vită pudră (0,02%), extract de ardei gras (0,004%), smântână acră praf (0,8%), paprika (0,01%), cașcaval pudră (0,3%), extract de ardei roșu, pudră de oțet din vin, cartofi, cartofi pudră, fulgi de cartofi, glucoză afumată, ceapă pudră, roșii pudră, drojdie pudră, praf de zer dulce, lactoză pudră, grăsime din lapte pudră, drojdie pudră, zahăr, făină de grâu, făină de orez, mărar, pătrunjel, rozmarin, cimbru, busuioc, cacao pudră, extract de condimente, amidon din cartofi pregelatinizant, extract de drojdie, smântâna pudră, usturoi pudră, praf de extract de drojdie, proteină vegetală hidrolizată, proteină hidrolizată din soia, ulei de palmier, ulei de rapiță, ulei de floarea soarelui, maltodextrină, dextroză, brânză pudră, usturoi pudră, proteine din lapte, monoglutamat de sodiu, guanilat disodic, 5 ribonucleotide disodice, inozinat disodic, acid citic, clorură de calciu, clorură de potasiu, acid tartric, acid malic, coșenilă, caramel simplu, acetat de sodiu, lactat de calciu, aromă de fum si arome – nu se specifica natura lor!!!
44% din sortimentele analizate conțin acid citric. Acesta este un compus organic cristalin, fără culoare, care aparține clasei de acizi carboxidici și este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale și atacă smalțul dinților. Acidul citric nu este recomandat în alimentația copiilor.
37% din sortimentele analizate conțin monoglutamat de sodiu. E621 – monoglutamatul de sodiu este un potențator de gust și aromă. Acesta provoacă reacții alergice, dureri de cap și de gât, amețeală, greață, diaree și poate bloca asimilarea vitaminei B6 și a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.
15% din sortimentele analizate conțin clorură de potasiu. Clorura de potasiu este o sare compusă din potasiu și clor cu formula chimică KCl. Este folosită în general în agricultură ca îngrășământ chimic și ca fondant pentru protejarea aliajelor de oxidare. Sarea fără sodiu – clorura de potasiu poate afecta ireversibil sănătatea. Consumarea acestei sări poate declanșa sau agrava, de la individ la individ, diverse boli: afecțiuni renale, afecțiuni cardiace, hipertensiune, infarct miocardic și diabet zaharat.
15% din sortimentele analizate conțin acid lactic. E 270 – acidul lactic este folosit ca stabilizator și conservant. Poate produce reacții alergice ca mâncărimi, inflamarea limbii și a mucoaselor, respirație greoaie, secreții nazale, favorizează subțierea smalțului dentar și apariția cariilor, poate irita mucoasele sistemului digestiv producând diverse afecțiuni digestive. Alimentele ce conțin E 270 nu trebuie consumate de bebeluși și copii mici pentru că ei nu dețin echipamentul enzimatic necesar metabolizării acestuia.
Analiza informațiilor nutriționale în cazul sortimentelor de chipsuri analizate
Una dintre cele mai controversate teme de discuție din ultima vreme este obezitatea la copii. Principalii responsabili pentru creșterea ratei obezității sunt dietele nesănătoase, în combinație cu lipsa activității fizice, sau altfel spus, un dezechilibru între aportul caloric și caloriile consumate. Cu cât acest dezechilibru are loc pe o perioadă mai mare de timp, cu atât crește riscul apariției obezității. Dacă până acum doar americanii erau „acuzați” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii. La sfârșitul anului 2015, în Europa s-au înregistrat aproximativ 2,3 milioane de persoane cu vârsta de peste 15 ani supraponderale.
Chipsurile sunt produse hipercalorice la care valoarea energetică pentru 100 grame produs variază între 416 kcal și 546 kcal.
Cantitatea de grăsimi per 100 grame produs variază între 21 grame și 35 grame din care grăsimi saturate între 3 grame și 11,2 grame per 100 grame produs. Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson, cancerele de colon și sân, determină rezistența la insulină, favorizând apariția diabetului de tip 2 și determină deficiențe de învățare la tineri.
„Pungile cu chipsuri sunt nelipsite de pe birou, la film, în parc și la petreceri. Sunt crocante, cu diverse arome și ne plac. Cine mai citește eticheta produsului să vadă că o pungă nu se îndeasă pe gât de o singură persoană și câtă grăsime sau carbohidrați conține? Nimeni! Mai mult, marea majoritate a chipsurilor nu sunt făcute din cartofi, sunt făcute din tot felul de bazaconii frumos colorate și cu gust de orice. Chiar de orice, credeți-mă! De fum, grătar, chili, sărați, cu ceapă, usturoi, cu orice”, spune dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, fondator al Școlii pentru Sănătate și Longevitate, membru al Academiei Americane de Nutriție și Dietetică, reprezentant pentru România al Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață (ELMO).
Sursa: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=5383