Sindromul de colon iritabil afectează milioane de persoane din întreaga lume, cauzând balonare, dureri abdominale, diaree sau constipație. În căutarea unui remediu natural, mulți specialiști în nutriție și medicină integrativă au recomandat un ceai calmant, bazat pe o combinație echilibrată de plante medicinale cu efecte blânde asupra intestinului, dar eficiente.
Ce conține ceaiul recomandat de nutriționiști?
✅ Mușețel – recunoscut pentru efectul său calmant asupra mucoasei digestive, reduce spasmele intestinale.
✅ Fenicul – contribuie la eliminarea gazelor și la reducerea balonării.
✅ Roiniță – calmează nervii și ajută la echilibrarea axei intestin-creier.
✅ Menta – relaxează musculatura netedă a colonului și diminuează durerile abdominale.
✅ Ghimbir – reduce inflamația și stimulează digestia.
Rețeta completă a ceaiului 🌱
Ingrediente (pentru 1 cană):
- 1 linguriță amestec de plante (în proporții egale: mușețel, fenicul, roiniță, mentă, ghimbir uscat)
- 250 ml apă clocotită
Mod de preparare:
Turnați apa fierbinte peste amestecul de plante, acoperiți vasul și lăsați la infuzat timp de 10-12 minute. Se strecoară și se bea călduț, cu înghițituri mici, preferabil după mese.
Administrare recomandată:
Se pot consuma 2-3 căni pe zi, în cure de 2-3 săptămâni, urmate de pauză. Este important ca tratamentul să fie integrat într-un regim alimentar echilibrat, fără alimente iritante.
Beneficii
1. Mușețelul – calmant digestiv și antiinflamator intestinal
Mușețelul conține flavonoide precum apigenina, care reduce inflamația intestinelor și previne spasmele. Studiul publicat de Journal of Ethnopharmacology (2022) a demonstrat reducerea durerilor abdominale la pacienții cu IBS (sindrom de colon iritabil) după 4 săptămâni de consum regulat de infuzie de mușețel.
2. Feniculul – aliatul anti-balonare
Uleiurile volatile din semințele de fenicul acționează direct asupra mușchilor intestinali, reducând spasmele și disconfortul. Potrivit unui studiu din Complementary Therapies in Clinical Practice (2021), extractul de fenicul a redus semnificativ balonarea și gazele în rândul pacienților cu colon iritabil.
3. Roinița – relaxare pentru intestin și sistem nervos
Roinița este cunoscută pentru efectul anxiolitic natural, dar și pentru reducerea disconfortului gastrointestinal. Medicii nutriționiști recomandă această plantă în special în cazurile în care stresul agravează simptomele. Studiile arată că extractul de roiniță scade activitatea axei HPA (hipotalamo-hipofizo-adrenală), diminuând impactul stresului asupra colonului.
4. Menta – efect antispastic demonstrat clinic
Uleiul de mentă este standard terapeutic în IBS, însă și ceaiul oferă beneficii notabile. Cercetătorii de la Digestive Diseases and Sciences (2023) au observat o ameliorare cu 40% a durerilor abdominale la pacienții care au băut ceai de mentă timp de 3 săptămâni.
5. Ghimbirul – antiinflamator și stimulant digestiv
Compușii activi din ghimbir (gingerol, shogaol) reduc inflamația și stimulează motilitatea intestinală. Studiile indică o îmbunătățire semnificativă a tranzitului și scăderea senzației de greutate abdominală.
Contraindicații ⚠️
- Femei însărcinate: unele plante (precum ghimbirul în doze mari) pot stimula contracțiile uterine.
- Persoane cu afecțiuni hepatice sau biliare: menta și ghimbirul pot accentua simptomele în caz de pietre biliare.
- Alergii: la una dintre plantele componente.
- Interacțiuni medicamentoase: ghimbirul poate interacționa cu anticoagulante sau medicamente pentru hipertensiune.
Este recomandată consultarea medicului înainte de începerea curei, mai ales în cazul unui diagnostic clar de IBS și tratament medicamentos în desfășurare.
Surse:
- Journal of Ethnopharmacology – „Chamomile extract reduces abdominal discomfort in IBS patients”
- Complementary Therapies in Clinical Practice – „Fennel tea for bloating and gas in IBS: a clinical overview”
- Digestive Diseases and Sciences – „Peppermint tea and its effect on abdominal pain in IBS”
- Planta Medica – „Melissa officinalis in stress-induced gastrointestinal disorders”
- Phytotherapy Research – „Ginger and gut motility: a review of clinical evidence”