Frunza de dafin, frunza arborelui de dafin dulce (Laurus nobilis), un arbore veșnic verde din familia Lauraceae, este originară din țările care se află în jurul Mării Mediterane.
O mirodenie populară folosită la murături și marinade, precum și pentru a aroma tocănițele, peștele sau fripturile, frunzele de dafin au un parfum delicat, dar un gust amar.
Ele conțin aproximativ 2% ulei esențial, componenta principală fiind cineolul. Frunzele de dafin uscate, netede și lucioase sunt de obicei folosite întregi și apoi scoase din mâncare după gătire. Dafinul a fost cultivat din cele mai vechi timpuri, iar frunzele sale constituiau cununile de lauri care încununau atleții victorioși din Grecia antică. În Evul Mediu, frunzele de dafin erau utilizate în scopuri medicinale.
Frunza de dafin este un ingredient nelipsit din bucătărie, fiind folosită frecvent în diverse rețete de murături. Alături de usturoi, țelină, mărar, pătrunjel, sare și piper, dafinul adaugă o aromă distinctă și profundă acestor preparate tradiționale. Fie că pregătești murături asortate sau un simplu zarzavat pentru iarnă, dafinul îmbunătățește gustul și ajută la o bună conservare.
De asemenea, nu uita de murături mai speciale, cum ar fi ouă murate, pepene murat sau gogoșari murați, unde combinația de condimente poate transforma orice rețetă într-o explozie de arome. Frunza de dafin își găsește locul și în prepararea castraveților murați, a conopidei murate sau a clasicelor gogonele murate.
În plus, pentru cei care doresc murături mai deosebite, îți recomandăm să încerci sfecla murată, hreanul murat și ceapa murată, care sunt perfecte pentru mesele de iarnă. Dafinul se potrivește perfect și în rețetele de ardei copți la borcan, ardei iuți la borcan și chiar roșii la borcan, aducând un plus de aromă și prospețime fiecărui preparat.
Dafin – beneficii
Frunzele de dafin au proprietăți antibacteriene. Ele inhibă creșterea bacteriilor Staphylococcus aureus (responsabile pentru infecțiile stafilococice) și E. Coli. Un studiu de laborator preliminar arată, de asemenea, că frunzele de dafin luptă împotriva H. Pylori, o bacterie care cauzează ulcer și chiar cancer.
Frunzele de dafin pot ajuta la controlul nivelului de zahăr din sânge. Un studiu a constatat că administrarea de capsule cu frunze de dafin măcinate poate scădea și gestiona nivelurile de zahăr din sânge la persoanele cu diabet de tip 2 datorită polifenolilor (antioxidanți). Un alt studiu a inclus persoane cu diabet zaharat de tip 2 care au consumat prăjituri ce conțineau frunze de dafin măcinate, iar rezultatele au arătat că subiecții care le-au mâncat aveau niveluri mai scăzute ale zahărului din sânge decât cei care nu le-au consumat.
Extractul de frunze de dafin poate ajuta la prevenirea pietrelor la rinichi, conform unui studiu realizat în 2014. Studiul a arătat că, împreună cu alte opt plante medicinale tradiționale, frunza de dafin a reușit să reducă cantitatea de urează din organism. Ureaza este o enzimă care poate cauza diverse tulburări gastrice, inclusiv pietre la rinichi, atunci când este dezechilibrată.
Extractul de frunze de dafin poate ajuta în tratamentul convulsiilor. Un studiu iranian a constatat că extractul a fost eficient în tratarea șoarecilor cu convulsii și poate ajuta persoanele cu epilepsie.
Ceaiul de frunze de dafin poate ajuta la îmbunătățirea nivelului de colesterol. Un studiu a arătat că subiecții care au băut ceai de frunze de dafin timp de 10 zile au avut o creștere a nivelurilor de HDL (colesterol „bun”).
Frunzele de dafin pot îmbunătăți digestia. Ele au fost folosite tradițional pentru a ameliora simptomele indigestiei și alte probleme legate de stomac.
Frunzele de dafin ar putea avea efect antiinflamator. Un studiu publicat în jurnalul Phytotherapy Research a arătat că frunzele de dafin conțin un fitonutrient unic, numit parthenolid, care poate reduce rapid inflamația și iritația atunci când este aplicat local pe zonele afectate, cum ar fi articulațiile dureroase. Acest efect poate fi obținut și prin consumul normal al condimentului din frunze de dafin.
Frunzele de dafin pot ajuta la reducerea anxietății și stresului. Linaloolul (care se găsește și în cimbru și busuioc) este, de asemenea, prezent în frunzele de dafin. Acest compus poate ajuta la scăderea nivelului hormonilor de stres din organism, mai ales atunci când este folosit în aromaterapie.
Soiuri de dafin
Laurus nobilis, cunoscut în mod obișnuit ca dafin dulce, dafin adevărat, dafin mediteranean sau dafin grecesc, este specia la care majoritatea dintre noi ne gândim când ne imaginăm acest condiment. Arborii veșnic verzi fac parte din familia Lauraceae și provin din regiunea mediteraneană.
Acești arbori pot crește până la 17 metri înălțime. Frunzele sunt ascuțite, cu margini ondulate și sunt fragile. Aroma lor provine din uleiul esențial cunoscut și sub numele de eucaliptol.
Arborele de dafin din Indiile de Vest
Bay rum sau arborele de dafin din Indiile de Vest (Pimenta racemosa) este originar din India și regiunea Caraibelor și poate ajunge la înălțimi de peste 12 metri. Este mult mai parfumat decât L. nobilis.
Frunzele au note principale de scorțișoară și cuișoare, cu note de bază de vanilie și cardamom. Frunzișul este folosit chiar și pentru a face apă de colonie. Frunzele de un verde aprins devin mai întunecate pe măsură ce îmbătrânesc și pot ajunge la 13 cm lungime, având un vârf mai rotunjit decât L. nobilis.
Pe lângă utilizarea ca condiment și parfum, frunzișul poate fi folosit și ca repelent pentru insecte și pentru ceai medicinal. Fructele și florile acestui arbore sunt toxice.
Dafinul californian
Dafinul californian (Umbellularia californica) are frunze comestibile și este adesea folosit ca substitut pentru L. nobilis în gătit. Conține doar 20% ulei esențial, împreună cu 37% umbelulon. Această combinație oferă frunzelor un parfum și o aromă similară cu cea a dafinului mediteranean, dar cu mult mai mult mentol.
Frunzele sunt mai înguste și rotunjite, cu o nuanță mai deschisă decât L. nobilis, și cresc până la 14 cm lungime.
Originar din California, acest arbore este, de asemenea, veșnic verde și poate ajunge la 30 de metri înălțime.
Dafinul indian
Dafinul indian sau arborele de scorțișoară (Cinnamomum tamala) face parte din familia Lauraceae, iar frunzele sale sunt folosite ca un condiment popular în India, Nepal și Bhutan. Arborele poate ajunge până la 20 de metri înălțime în zonele 9-10.
În comparație cu L. nobilis, nu există confuzii între cele două plante, deoarece sunt complet diferite. Frunzele de 13 cm lungime de C. tamala sunt lucioase, de un verde măsliniu și au trei vene în loc de una.
Aroma frunzelor are note puternice de scorțișoară. Conține beta-cariofilen, linalool și eugenol, care conferă acest parfum și gust.
Scoarța poate fi folosită ca substitut pentru scorțișoară, dar frunzele comestibile nu sunt un bun substitut pentru L. nobilis.
Cum poate fi utilizat dafinul
Ceai de dafin – beneficii, preparare, contraindicații
Există multe beneficii potențiale pentru sănătate asociate cu consumul de ceai de frunze de dafin. Este o alegere bună pentru cei care doresc să își îmbunătățească sănătatea digestivă. De exemplu, acest ceai de plante poate ajuta la ameliorarea indigestiei, gazelor și balonării. De asemenea, poate ajuta la prevenirea sau tratarea constipației.
Antioxidanții prezenți în ceaiul de frunze de dafin pot oferi protecție împotriva bolilor cronice, cum ar fi bolile de inimă. Aceste substanțe ajută la eliminarea toxinelor dăunătoare și a substanțelor reziduale care pot deteriora celulele, ducând la inflamații.
Cercetările preliminare sugerează că compușii din frunzele de dafin pot ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge.
Poate ajuta la infecțiile sinusurilor și migrene – O infecție a sinusurilor este o inflamație a mucoasei sinusurilor. Poate fi cauzată de un virus, bacterii sau alergii. Simptomele includ dureri de cap, congestie, nas care curge și dureri faciale. Există unele dovezi care sugerează că ceaiul de frunze de dafin poate ajuta la tratarea infecțiilor sinusurilor. Un studiu pe șobolani a descoperit că un compus numit eugenol, prezent în frunzele de dafin, a fost eficient în reducerea inflamației, conform tea-and-coffee.
De asemenea, ceaiul de frunze de dafin poate ajuta la ameliorarea migrenelor, un tip de durere de cap adesea însoțită de greață, vărsături și sensibilitate la lumină. Unele cercetări sugerează că eugenolul poate ajuta la reducerea severității migrenelor.
Ajută la somn și insomnie – Insomnia este o tulburare de somn care face dificilă adormirea sau menținerea somnului. Poate cauza oboseală, iritabilitate și dificultăți de concentrare.
Există dovezi că compușii din acest ceai de plante pot ajuta la promovarea somnului. Un studiu a constatat că un compus numit linalool, prezent în frunzele de dafin, a crescut durata somnului.
Frunzele de dafin sunt soluția perfectă pentru cei care nu pot dormi suficient. Ele conțin uleiuri naturale care ajută la calmarea activității cerebrale, făcând mai ușor să adormi.
Ceaiul de frunze de dafin pentru hipertensiune arterială – Hipertensiunea arterială este o afecțiune în care forța sângelui împotriva pereților arterelor este prea mare. Aceasta poate duce la boli de inimă, accident vascular cerebral și probleme renale.
Ceaiul de frunze de dafin este o modalitate excelentă de a obține doza zilnică de potasiu, un nutrient important pentru sănătatea inimii. Acest extract puternic din plante conține, de asemenea, antioxidanți și fier care ajută la protejarea împotriva radicalilor liberi din organism, care pot cauza deteriorări sau boli la nivel celular.
Jurnalul Clinical Biochemistry and Nutrition a publicat un studiu care a constatat că consumul a unu până la trei grame de frunze de dafin pe zi a fost asociat cu scăderea nivelului de colesterol cu 26%. Este nevoie de cercetări suplimentare, dar acest lucru sugerează că poate merita încercat pentru cei care caută un remediu natural ca parte a unui stil de viață sănătos!
Ceaiul de frunze de dafin pentru diabet – Diabetul este o afecțiune în care organismul nu poate utiliza și stoca corect glucoza (un tip de zahăr). Glucoza se acumulează în sânge, cauzând deteriorări ale nervilor și organelor.
Există două tipuri principale de diabet: tipul 1 și tipul 2. Diabetul de tip 1 este de obicei diagnosticat la copii sau adulți tineri, în timp ce diabetul de tip 2 este mai frecvent la adulții în vârstă.
Jurnalul Clinical Biochemistry and Nutrition a publicat recent un studiu despre efectele consumului de frunze de dafin timp de 30 de zile. Rezultatele au arătat că a ajutat persoanele care suferă de diabet de tip 2 să îmbunătățească funcția insulinei.
De asemenea, reduce nivelurile de glucoză la pacienții cu colesterol ridicat sau probleme de obezitate, datorită efectului hipoglicemiant al fitochimicalelor din această plantă.
Ceaiul de frunze de dafin pentru piele – Antioxidanții prezenți în frunzele de dafin pot ajuta la protejarea pielii împotriva daunelor cauzate de radiațiile UV, poluare și alte toxine din mediu. De asemenea, ceaiul de frunze de dafin are proprietăți antibacteriene care pot ajuta la prevenirea infecțiilor pielii.
Deși ceaiul de frunze de dafin este, în general, sigur pentru majoritatea persoanelor, există câteva efecte secundare potențiale de care ar trebui să fii conștient. Cel mai comun efect secundar este reprezentat de arsurile la stomac sau indigestia. Acest lucru se datorează faptului că frunzele de dafin pot relaxa sfincterul esofagian inferior, permițând astfel acidului din stomac să scape și să provoace iritații.
Dacă suferi de reflux gastroesofagian sau alte probleme digestive, este mai bine să eviți ceaiul de frunze de dafin. Un alt efect secundar potențial este greața. De obicei, acest lucru apare doar dacă consumi cantități mari de ceai de frunze de dafin. Dacă experimentezi greață, cel mai bine este să oprești consumul de ceai și să vezi cum te simți.
În final, unele persoane pot fi alergice la frunzele de dafin. Dacă ai reacții adverse după ce bei ceai de frunze de dafin, cel mai indicat este să te oprești din consum și să consulți un medic.
Cum să faci ceai de frunze de dafin
Prepararea ceaiului de frunze de dafin este simplă. Adaugă câteva frunze de dafin într-un ceainic sau o cană de apă fierbinte și lasă-le la infuzat timp de 5-10 minute.
De asemenea, poți adăuga alte ingrediente, cum ar fi miere sau lămâie, după gust. Dacă folosești frunze de dafin proaspete, va trebui să folosești de 2-3 ori mai multe decât frunzele uscate. Poți și să zdrobești ușor frunzele înainte de a le adăuga în apă, pentru a elibera mai bine aroma. După ce ceaiul a terminat de infuzat, strecoară-l și bucură-te de el. Ceaiul de frunze de dafin are un gust ușor amar și astringent.
La ce se folosesc frunzele de dafin
De obicei, bucătarii adaugă frunzele de dafin în preparat în timpul gătitului și apoi le îndepărtează înainte de servire. Deși gustul frunzei de dafin poate începe să fie aspru, cu nuanțe de mentol, acesta se va domoli pe măsură ce se gătește. Rezultatul final este o aromă subtilă, care amintește de ceaiul negru, oregano, cimbru și altele.
În timp ce ierburi precum busuiocul și coriandrul adesea ies în evidență atunci când sunt incorporate într-un preparat, frunza de dafin are mai degrabă un rol de susținere. Mâncărurile care conțin frunze de dafin nu au aroma predominantă a acestora, așa cum se întâmplă în cazul busuiocului sau mentei. Totuși, frunzele de dafin contribuie la crearea unui preparat bine echilibrat.
Poți încerca să încorporezi frunze de dafin în orice preparat care se gătește lent — gândește-te la tocănițe, supe, mâncăruri fierte, sosuri pentru paste și fasole uscată. Acestea sunt la fel de potrivite în preparatele centrate pe carne, cât și în tocănițele pe bază de legume precum ghiveciul sau pilaful cu legume.
Probabil că ai nevoie să folosești doar una sau două frunze pe preparat, deoarece compușii aromatici se răspândesc în tot preparatul. Și asigură-te că lași frunzele întregi, astfel încât să le poți îndepărta cu ușurință mai târziu.
Dafin în ghiveci – îngrijirea plantei
Plantează dafinul într-un amestec de sol bine drenat și plasează-l într-un loc luminos. Asigură-i umiditate plantei pulverizând regulat frunzele sau punând ghiveciul pe o tavă cu pietricele umede. Reține că această plantă poate fi toxică pentru animalele de companie, așa că trebuie să te asiguri că nu pot ajunge la ea.
Lumină
Când planta este afară, asigură-te că primește lumină indirectă puternică și că are suficient spațiu pentru a nu sufoca alte plante. Aceleași condiții de lumină trebuie recreate și în interior.
Sol și apă
Pentru creșterea plantei de dafin în interior, folosește un amestec de sol bine drenat. Poți alege un tip universal sau unul special pentru plante comestibile. În exterior, fii atent la cât de repede se usucă solul între udări. După plantare, udă planta înainte ca stratul superior al solului să se usuce complet.
Tăiere și recoltare
Această plantă rezistentă nu necesită tăieri regulate. Poți tunde planta pentru a controla dimensiunea și forma, dar nu exagera, deoarece frunzele sunt sursa principală de aromă. Tăierea ar trebui făcută la sfârșitul iernii sau începutul primăverii pentru a stimula producția de frunze noi.
Recoltează frunzele după nevoie, dar evită să tai mai mult de o treime din frunzele plantei.
Îngrășământ
Oferă un îngrășământ solubil în apă la fiecare patru până la șase săptămâni pentru a menține sănătatea plantei, fără a o suprasolicita.
Cum să replantezi un dafin
Când planta necesită o schimbare de ghiveci, mută rădăcina într-un ghiveci puțin mai mare decât cel anterior. După mutare, udă bine planta, iar apoi continuă cu udarea normală.
Când se culeg frunzele de dafin
Dacă intenționezi să folosești frunzele de dafin proaspete, le poți recolta oricând. În caz contrar, poți usca mici loturi pe parcursul anului și le poți folosi imediat. Cât de multe poți lua deodată depinde de dimensiunea plantei tale. Nu ar trebui să recoltezi niciodată mai mult de 10% din frunzișul plantei într-o singură dată.
Dacă ai un tufiș mare, asta înseamnă că pe parcursul anului poți lua, practic, câte frunze poți folosi într-o mică gospodărie.
Evită recolta în timpul iernii, deși câteva frunze din când în când nu vor afecta planta. Dacă vrei să usuci un număr mai mare de frunze pentru a le vinde sau a le oferi, sau pur și simplu pentru a nu-ți face griji că nu ai o rezervă disponibilă, este cel mai bine să recoltezi în vârful verii, când tufișul este la apogeul său.
Dacă ai de ales, ar trebui să aștepți întotdeauna să recoltezi în mijlocul verii. Atunci frunzișul are cel mai mare conținut de uleiuri esențiale și, prin urmare, cea mai puternică aromă.