disbioză

Flora intestinală, sau microbiomul intestinal, este o comunitate complexă de bacterii, ciuperci, virusuri și alte microorganisme care trăiesc în tractul digestiv. Acești microbi nu doar că ajută la digestie, dar joacă un rol crucial în imunitate, sănătatea creierului, greutatea corporală și chiar în prevenirea unor boli grave. Dezechilibrul florei intestinale poate fi cauza ascunsă a oboselii cronice, balonării, inflamațiilor persistente și afecțiunilor autoimune.

🌿 De ce este importantă flora intestinală pentru sănătatea întregului organism?

1. Susține sistemul imunitar

Peste 70% din celulele sistemului imunitar se află în intestin. Microbii „buni” ajută la formarea unui scut natural împotriva agenților patogeni. Studiile arată că o floră intestinală echilibrată reduce frecvența infecțiilor și ajută la reglarea reacțiilor autoimune. O cercetare publicată în Nature Reviews Immunology explică faptul că bacteriile probiotice stimulează producția de celule T reglatoare, care moderează răspunsurile inflamatorii excesive.

2. Influențează starea mentală și emoțională

Există o legătură strânsă între intestin și creier, numită axa intestin-creier. Bacteriile intestinale produc neurotransmițători precum serotonina, dopamina și GABA. Un dezechilibru în flora intestinală poate duce la anxietate, depresie și tulburări cognitive. Studiile recente demonstrează că administrarea probioticelor are efecte pozitive asupra dispoziției și nivelului de stres.

3. Reglează metabolismul și greutatea corporală

Flora intestinală influențează modul în care organismul procesează nutrienții și depozitează grăsimile. Anumite tipuri de bacterii pot favoriza acumularea de kilograme, în timp ce altele ajută la menținerea unei greutăți normale. Persoanele obeze au, de regulă, un microbiom intestinal diferit față de cele normoponderale, după cum arată o meta-analiză publicată în Obesity Reviews.

4. Ajută la digestie și absorbția nutrienților

Bacteriile benefice ajută la descompunerea fibrelor, la absorbția vitaminelor (B12, K) și la producerea de acizi grași esențiali pentru sănătatea colonului. Fără o floră echilibrată, digestia este incompletă, apare balonarea, constipația sau diareea cronică.

5. Previne inflamațiile și bolile cronice

Microbiomul joacă un rol-cheie în controlul inflamației sistemice. O floră alterată este asociată cu boli precum diabetul de tip 2, artrita reumatoidă, boli cardiovasculare și chiar anumite forme de cancer. Cercetătorii de la Harvard au arătat că diversitatea scăzută a florei intestinale este corelată cu un nivel crescut de markeri inflamatori în sânge.

🥦 Alimente care îngrijesc flora intestinală

1. Alimente fermentate (iaurt, kefir, murături în saramură, miso, kimchi)

Acestea sunt surse naturale de probiotice, care introduc bacterii benefice direct în intestin. Un studiu publicat în Cell în 2021 a arătat că o dietă bogată în alimente fermentate crește diversitatea bacteriilor intestinale și reduce inflamația generală din corp.

2. Fibre prebiotice (ceapă, usturoi, praz, sparanghel, banane verzi, ovăz, cicoare)

Prebioticele sunt „hrana” bacteriilor bune. Aceste fibre nu se digeră în stomac, dar ajung în colon, unde stimulează creșterea microorganismelor benefice. Consumul regulat susține dezvoltarea bacteriilor care produc acizi grași cu lanț scurt, esențiali pentru sănătatea intestinală.

3. Polifenoli (afine, mere, struguri, ceai verde, cacao crudă)

Polifenolii acționează ca antioxidanți și au un efect prebiotic indirect, deoarece stimulează bacteriile „prietenoase”. Studiile au arătat că polifenolii cresc proporția bacteriilor Bifidobacterium și Lactobacillus.

4. Legume și fructe crude

Conțin enzime digestive naturale, fibre și fitonutrienți care contribuie la sănătatea florei. Varietatea este cheia: cu cât mai multe tipuri de legume și fructe, cu atât mai divers microbiomul.

5. Uleiuri presate la rece (ulei de măsline, de in, de cânepă)

Acestea au efect antiinflamator și susțin sănătatea mucoasei intestinale, creând un mediu favorabil bacteriilor benefice.

🍔 Alimente care distrug flora intestinală

1. Zahărul rafinat și îndulcitorii artificiali (aspartam, sucraloză)

Zahărul hrănește bacteriile patogene și favorizează disbioza. În plus, îndulcitorii artificiali alterează compoziția microbiomului și cresc riscul de intoleranță la glucoză.

2. Produsele ultraprocesate (mezeluri, supe instant, snackuri)

Conțin aditivi, emulsifianți și conservanți care afectează integritatea barierei intestinale și favorizează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare.

3. Grăsimile trans și prăjelile

Acestea promovează inflamația și reduc diversitatea bacteriilor bune. De asemenea, afectează absorbția acizilor grași esențiali și compromit sănătatea mucoasei intestinale.

4. Antibioticele (administrate frecvent sau incorect)

Distrug atât bacteriile patogene, cât și cele benefice. Refacerea florei poate dura luni de zile, de aceea este important ca după tratamente cu antibiotice să se consume probiotice și prebiotice.

5. Alcoolul în exces

Consumul regulat dezechilibrează flora, crește permeabilitatea intestinală („leaky gut”) și reduce capacitatea de regenerare a mucoasei intestinale.

❗ Atenționări

• Persoanele cu sindrom de intestin iritabil (IBS) pot reacționa negativ la unele fibre fermentabile (FODMAPs) – este necesară o dietă adaptată.
• Probioticele nu sunt indicate persoanelor cu sistem imunitar slăbit (ex: pacienți oncologici sau post-transplant) fără acord medical.
• Consumul exagerat de suplimente probiotice sau alimente fermentate poate cauza balonare și disconfort abdominal, mai ales în faza de început.
• Suplimentele trebuie alese cu grijă – nu toate tulpinile probiotice au același efect; cele cu dovezi clinice sunt de preferat.

🔬 Studii relevante

• „Gut microbiota from twins discordant for obesity modulate metabolism in mice” – Science (2013): Studiul a arătat că transplantul de microbiom de la gemeni, unul obez și unul normoponderal, a determinat creșterea în greutate la șoareci doar în cazul microbiomului provenit de la gemenele obeze.
• „The role of the gut microbiome in the development of obesity and diabetes” – Cell Metabolism (2016): Subliniază rolul major al disbiozei intestinale în declanșarea rezistenței la insulină și obezitate.
• „Diet-microbiota interactions and personalized nutrition” – Nature Reviews Microbiology (2020): Demonstrează că dieta influențează profund compoziția florei intestinale și că reacția la același aliment variază în funcție de microbiomul fiecărei persoane.
• „Probiotic and prebiotic interventions for healthy gut microbiota” – Frontiers in Microbiology (2021): Oferă o analiză amplă a efectului combinat al probioticelor și prebioticelor în susținerea sănătății gastrointestinale și generale.

Flora intestinală este un „organ invizibil” care influențează toate celelalte sisteme ale corpului. Îngrijirea microbiomului printr-o alimentație echilibrată, bogată în fibre, legume crude, alimente fermentate și grăsimi sănătoase poate reduce inflamațiile, susține imunitatea, îmbunătățește digestia și chiar echilibrul mental. Pe de altă parte, alimentele procesate, zahărul, alcoolul și antibioticele abuzive pot deteriora rapid acest ecosistem delicat.

📚 Surse:

• Nature Reviews Immunology – „The microbiome and immune regulation”
• Cell – „Gut microbiome modulates inflammation and metabolism”
• Science – „Microbiota from twins discordant for obesity modulate metabolism in mice”
• Obesity Reviews – „Gut microbiota in obesity and metabolic disorders”
• Frontiers in Microbiology – „Probiotic and prebiotic interventions for healthy gut microbiota”