Majoritatea oamenilor văd grăsimea corporală ca fiind relativ inofensivă și doar ceva pe care vrem să-l alungăm pentru a arăta și a se simți mai bine, dar știați că anumite tipuri de grăsimi periculoase care sunt stocate în jurul organelor dvs. pot contribui la boli de inimă, demență, cancer, depresie și multe alte boli?
Grăsimea corporală în exces stocată și obezitatea sunt de fapt mai mult decât inestetice – sunt și ele de-a dreptul periculoase.
👉 Ce este grăsimea viscerală?
Grăsimea viscerală reprezintă din punct de vedere tehnic o acumulare în exces de țesut adipos intraabdominal. Cu alte cuvinte, este cunoscută ca o grăsime „profundă” care este stocată mai departe sub piele decât grăsimea „subcutanată” de pe burtă. Este o formă de grăsime asemănătoare unui gel care este de fapt înfășurată în jurul organelor majore, inclusiv ficat, pancreas și rinichi.
Dacă aveți o burtă proeminentă și o talie mare, acesta este un semn clar că depozitați grăsime viscerală periculoasă. Deși este cel mai vizibil și pronunțat la persoanele obeze, oricine poate avea grăsime viscerală, mulți fără să știe.
Grăsimea viscerală este deosebit de periculoasă pentru că, după cum vei afla, aceste celule adipoase fac mai mult decât să stea inofensive – ele schimbă și modul în care funcționează corpul tău.
Transportul în exces de grăsime viscerală este asociat cu un risc crescut de:
– Boală coronariană
– Cancer
– Accident vascular cerebral
– Demență
– Diabet
– Depresie
– Artrită
– Obezitate
– Disfuncție sexuală
– Tulburări de somn
Grăsimea viscerală este considerată toxică și provoacă duble probleme în organism, deoarece este capabilă să provoace căi inflamatorii, plus molecule de semnalizare care pot interfera cu funcțiile hormonale normale ale corpului. De fapt, acționează aproape ca propriul său organ, deoarece este capabil să aibă un impact atât de mare asupra corpului.
Celulele adipoase fac mai mult decât să stocheze calorii suplimentare – s-au dovedit a fi mult mai implicate în fiziologia umană decât am crezut anterior. Acum știm că țesutul adipos însuși acționează ca propriul organ, pompând hormoni și substanțe inflamatorii. Depozitarea excesului de grăsime în jurul organelor crește producția de substanțe chimice proinflamatorii, numite și citokine, ceea ce duce la inflamație; în același timp, interferează cu hormonii care reglează apetitul, greutatea, starea de spirit și funcția creierului.
👉 Cum se dezvoltă grăsimea viscerală
Pentru a preveni acumularea periculoasă de grăsime, organismul funcționează practic ca o orchestră de substanțe chimice care ne spune când să mâncăm și când suntem săturați. Acest sistem de feedback chimic, care se bazează pe comunicarea dintre creier și alte organe majore – și anume conexiunea creier/corp – este responsabil fie pentru a ne menține la o greutate sănătoasă, fie pentru a ne face mai susceptibili la creșterea în greutate și la stocarea grăsimilor viscerale.
În centrul greutății tale, controlul apetitului și al dispoziției se află nivelul zahărului din sânge, care este controlat în mare parte de hormonul insulină. Insulina echilibrează nivelul zahărului din sânge. Când digerăm alimentele, corpul nostru descompune moleculele de zahăr și amidon în unități mai simple numite glucoză sau fructoză.
Aceste zaharuri simple intră în fluxul nostru sanguin și declanșează eliberarea insulinei din pancreas, iar apoi insulina are rolul important de a introduce zahărul din sânge în celulele din corpul nostru. Acest proces ne furnizează energie pentru creier, țesuturi și funcția musculară atunci când funcționează corect.
În același timp, insulina corespunde și depozitelor de grăsime corporală, inclusiv grăsimii viscerale stocate adânc în corpul nostru. Acesta este motivul pentru care oamenii numesc adesea insulina „hormonul de depozitare a grăsimilor”.
Când există prea multă glucoză în sângele nostru și celulele noastre au deja umplute rezervele de glicogen, glucoza este stocată sub formă de grăsime. Acest lucru se întâmplă mult mai rapid și mai ușor atunci când consumați carbohidrați procesați rafinați și alimente cu zahăr. Amidonurile procesate, cum ar fi pâinea albă sau orezul alb, împreună cu alimentele bogate în zahăr, sunt transformate rapid în zaharuri simple care intră în sânge și declanșează o eliberare mai mare de insulină din pancreas. Rezultatul este, de obicei, creșterea în greutate, plus și mai multă foame, ceea ce duce la continuarea supraalimentării și la un cerc vicios care face dificilă oprirea consumului de dulciuri.
👉 6 Riscuri ale nivelurilor ridicate de grăsime viscerală
1. Inflamație crescută
O preocupare majoră este că grăsimea viscerală produce molecule hormonale și inflamatorii care sunt aruncate direct în ficat, ducând la și mai multe inflamații și reacții de perturbare hormonală. Dacă aveți mai multă grăsime stocată decât aveți nevoie, în special în jurul organelor viscerale precum ficatul, inima, rinichii, pancreasul și intestinele, corpul dumneavoastră devine inflamat și metabolismul are de suferit, făcându-l un ciclu greu de îndepărtat.
2. Risc mai mare de diabet
Mai mult decât alte tipuri de grăsimi, se crede că grăsimea viscerală joacă un rol important în rezistența la insulină, ceea ce înseamnă un risc crescut de a dezvolta diabet. De exemplu, grăsimea abdominală este privită ca un risc mai mare pentru sănătate decât grăsimea șoldului sau a coapsei, nu numai pentru diabet, ci și pentru multe alte boli cronice.
3. Îngreunează pierderea în greutate
Oamenii tind să devină din ce în ce mai grei pe măsură ce trece timpul – și unul dintre motivele principale este că grăsimea corporală stocată afectează nivelul foametei, în special grăsimea viscerală. Poate părea greu de imaginat, dar metabolismul tău este în mare măsură guvernat de nivelul tău de grăsime stocată. Grăsimea ne încurcă pofta de mâncare și ne face să mâncam în exces din cauza modificărilor hormonale care au loc.
Nivelurile mai mari de insulină promovează, de asemenea, o conversie mai eficientă a caloriilor noastre în grăsime corporală, astfel încât acest cerc vicios continuă. Consumul de carbohidrați rafinați, spre deosebire de carbohidrați complecși în starea lor naturală, cum ar fi legumele și fructele, poate determina creșterea „punctului de referință” al corpului pentru greutatea corporală.
„Punctul de referință” este practic greutatea pe care corpul tău încearcă să o mențină prin controlul mesagerilor hormonali ai creierului. Când mănânci carbohidrați rafinați, cum ar fi făina albă și zahărul, hormonii care depozitează grăsimi sunt produși în exces, ridicând punctul de referință și îngreunând o dietă sănătoasă, cu conținut moderat de calorii. Acesta este motivul pentru care este important să renunți la dependența de zahăr și să abordezi din timp creșterea în greutate și formarea de grăsime viscerală.
4. Risc mai mare pentru boli de inimă și accident vascular cerebral
Citokinele inflamatorii generate de grăsimi sunt principalii factori care contribuie la bolile de inimă și la alte tulburări inflamatorii. Când corpul tău este inflamat, ficatul tău devine copleșit de colesterol și toxine, ceea ce duce la acumularea plăcii în artere.
Grăsimea viscerală este asociată cu un risc crescut de markeri ai bolilor cardiovasculare, cum ar fi trigliceridele mari, tensiunea arterială crescută și colesterolul crescut.
5. Risc mai mare pentru demență
Un număr tot mai mare de dovezi indică faptul că există o legătură puternică între obezitate, boli vasculare, inflamație și declin cognitiv, inclusiv demență. De fapt, se pare că excesul de kilograme pe corp echivalează cu un volum mai mic al creierului și, prin urmare, cu o funcționare mai slabă la vârsta mai înaintată.
Cercetările arată că persoanele cu burta mai mare au un risc mai mare de demență decât cei cu burtă mai mică. Acest lucru este valabil chiar și pentru persoanele cu exces de grăsime pe abdomen, dar care au o greutate normală! Cu cât burta este mai mare (sau raportul talie-șold al unei persoane), cu atât este mai mare impactul negativ resimțit asupra centrului de memorie al creierului numit hipocamp. De fapt, mulți experți consideră acum că nivelul țesutului adipos visceral mai degrabă decât IMC ar trebui să fie considerat un factor de risc important în dezvoltarea demenței.
Încă nu știm exact cum sunt legate grăsimea viscerală și demența, dar se crede că are de-a face cu hormonul leptina, care este eliberat de grăsimea stocată și are efecte adverse asupra creierului, reglării apetitului, învățării și memoriei. Leptina și grelina sunt doi dintre cei mai mulți hormoni cărora trebuie să le acordați atenție în ceea ce privește pierderea în greutate în mod natural.
6. Probabilitate mai mare de a avea depresie și probleme de dispoziție
Deoarece excesul de grăsime corporală este legat de schimbările hormonale, inclusiv cele ale serotoninei, galaninului și alți neurotransmițători ai creierului, excesul de grăsime corporală poate avea un impact negativ asupra stării de spirit.
👉 5 pași pentru a reduce riscul de stocare a grăsimii viscerale
1. Reduceți zahărul și carbohidrații rafinați
Știți deja că insulina este unul dintre cei mai importanți hormoni ai organismului – iar dieta noastră controlează în mod direct eliberarea de insulină. Insulina joacă rolul principal în metabolismul nostru, ajutându-ne să introducem energia din alimente în celule pentru energie. Când o celulă este normală și sănătoasă, are un nivel ridicat de receptori pentru insulină. Dar atunci când o celulă este expusă la niveluri ridicate de insulină printr-o prezență continuă a glucozei ridicate, sistemul se defectează.
Prea multă insulină înseamnă că celulele încep să facă ceva pentru a se adapta: reduc numărul de receptori care răspund la insulină, ceea ce duce în cele din urmă la rezistența la insulină. Deoarece consumul prea multor carbohidrați rafinați și zaharuri crește insulină, reducerea acestora este primul pas către reechilibrarea hormonilor în mod natural și reducerea grăsimilor.
2. Consumați legume fără amidon, grăsimi și proteine
Baza dietei tale ar trebui să provină din alimente naturale care ard grăsimile. Desigur, fiecare persoană este oarecum diferită, așa că îți poți personaliza dieta alcătuită din alimente întregi în funcție de propria ta combinație unică de genetică, starea de sănătate, nivelul de activitate, circumstanțele vieții și obiectivele.
În general, dorim să ne propunem să mâncăm alimente naturale, bogate în nutrienți. Aceasta înseamnă evitarea alimentelor ambalate și a prezenței ingredientelor artificiale, a toxinelor și a antinutrienților. De asemenea, vrem să mâncăm multe grăsimi sănătoase, inclusiv ulei de cocos, ulei de măsline extravirgin, pește sălbatic, nuci și semințe care au efecte benefice asupra echilibrului insulinei, bacteriilor intestinale, hormonilor și gestionării greutății. În plus, proteinele sunt, de asemenea, importante pentru a combate foamea și pentru a reduce vârfurile de insulină. Proteinele sănătoase includ peștele sălbatic, carnea de vită hrănită cu iarbă , ouăle și lactatele crude.
3. Sport în mod regulat
Există o mulțime de beneficii documentate ale integrării activității fizice pe parcursul zilei și minimizării timpului sedentar. Exercițiile fizice ne ajută să echilibrăm insulina și face celulele noastre mai pregătite pentru utilizarea glucozei. Acest lucru este esențial având în vedere că, pe măsură ce mai multă grăsime este împachetată în organism, aceasta interferează cu absorbția insulinei în țesuturile noastre musculare.
În timp ce diferitele tipuri de exerciții fizice pot limita riscul cardiovascular rezultat din obezitatea viscerală la persoanele cu sindrom metabolic, un studiu publicat în The International Journal of Cardiology a constatat că antrenamentul de rezistență de mare intensitate a indus o pierdere mai rapidă de grăsime viscerală la adulți decât antrenamentul moderat.
4. Reduceți stresul
Importanța plăcerii, a jocului și a conexiunii sociale este adesea trecută cu vederea atunci când vine vorba de pierderea de grăsime, dar știm cât de important este să scapi de stres pentru a învinge excesul de grăsime. Stresul declanșează producția de cortizol și interferează cu controlul poftei de mâncare, metabolismul și somnul.
Plantele adaptogene pot ajuta la scăderea cortizolului, în timp ce tehnicile de reducere a stresului, cum ar fi rugăciunea de vindecare, meditația, exercițiile și lectura sunt, de asemenea, benefice. Există beneficii ale expunerii la soare (care depășesc beneficiile vitaminei D) și ale petrecerii timpului în aer liber pentru a reduce stresul.
5. Prioritizează un somn bun
Beneficiile dormitului cel puțin șapte – opt ore pe noapte (și minimizarea expunerii la sursele de lumină artificială, în mod ideal) sunt bine documentate când vine vorba de controlul hormonal și al greutății. O odihnă bună ne resetează apetitul și hormonii de stres, ne stimulează metabolismul și ține pofta la distanță. Pentru a adormi repede și mai mult, încercați să utilizați uleiuri esențiale relaxante înainte de culcare, faceți o baie, evitați excesul de cofeină și asigurați-vă că dormiți într-o cameră întunecată și răcoroasă.