Ceasul biologic îi spune corpului nostru să se pregătească pentru somn, de exemplu prin scăderea temperaturii corpului sau prin producerea de melatonină, un hormon care favorizează adormirea.
O descoperire semnificativă în procesul de înţelegere a mecanismului somnului oferă noi perspective pentru tratarea tulburărilor de somn. Astfel, un nou studiu realizat de Institutul de Cercetare din cadrul Centrului de Sănătate al Universității McGill ar putea duce la un tratament mai bun al tulburărilor de somn și al afecțiunilor neurologice.
Somnul uman se desfăşoară într-o secvenţă precisă de etape non-REM şi REM, fiecare îndeplinind funcţii fiziologice distincte. Somnul REM joacă un rol esenţial în consolidarea memoriei şi în reglarea emoţională. Somnul non-REM susţine procesele fizice de recuperare şi refacere.
De ce avem nevoie de somnul REM?
Echipa McGill a identificat receptorul MT1 al melatoninei ca fiind un reglator esențial al somnului REM (Rapid Eye Movement/mişcarea rapidă a ochilor – MRO).
Somnul REM este esenţial pentru visare, consolidarea memoriei şi reglarea emoţională. În creier, receptorul MT1 al melatoninei are efect asupra unui tip de neuron care sintetizează neurotransmiţătorul şi hormonul noradrenalină, aflat într-o zonă cunoscută sub numele de locus coeruleus (pata albastră). În timpul somnului REM, aceşti neuroni se liniştesc şi îşi opresc activitatea.
Afecţiuni grave precum boala Parkinson şi demenţa cu corpi Lewy – pentru care în prezent nu există tratamente eficiente – sunt asociate cu întreruperile somnului REM.
„Această descoperire nu constituie doar un pas înainte pentru înţelegerea mecanismelor somnului, ci are şi un potenţial clinic semnificativ”, a declarat într-un comunicat Gabriella Gobbi, cercetător principal în cadrul noului studiu publicat în Journal of Neuroscience, profesoară de psihiatrie la Universitatea McGill din Canada.
Întreruperile acestui ciclu pot afecta funcţia cognitivă şi pot creşte vulnerabilitatea în faţa bolilor neuropsihiatrice.
Până acum, oamenii de ştiinţă nu au reuşit să identifice receptorul specific care declanşează somnul REM. Însă, noul studiu a identificat receptorul MT1 al melatoninei drept un reglator important al acestei etape a somnului.
Medicamentele hipnotice pot afecta negativ somnul REM
Folosind un medicament nou care vizează receptorii MT1, cercetătorii au reuşit să mărească durata somnului REM la animalele folosite în cadrul testelor de laborator, reducând simultan activitatea neuronală.
„În prezent, nu există medicamente care să vizeze în mod specific somnul REM. Majoritatea medicamentelor hipnotice de pe piaţă, deşi prelungesc durata totală a somnului, tind să afecteze negativ somnul REM”, a precizat dr. Stefano Comai, profesor la Universitatea din Padova şi cadru didactic la Universitatea canadiană McGill.
Fructe care conţin melatonină
Însă există câteva alimente care vă pot reseta ciclul de somn. Acestea includ cireșe, vișine, banane, migdale, fulgi de ovăz. Cireșele sunt una dintre cele mai bune surse de melatonină.
De asemenea, şi bananele conțin melatonină. Consumul lor ca o gustare de seară vă poate ajuta să vă relaxați și să vă pregătiți pentru culcare.
Migdalele pot fi numite și o sursă ideală de melatonină. De asemenea, conțin o cantitate mare de magneziu, care relaxează mușchii. O cantitate mică de migdale înainte de culcare poate fi benefică.
Ovăzul este o sursă excelentă de carbohidrați și melatonină. Consumul de fulgi de ovăz înainte de culcare poate ajuta la crearea unui mediu propice pentru a adormi.