odihna

Melatonina este un hormon secretat in timpul noptii de glanda pineala din creierul nostru cu scopul de a contribui la reglarea ritmului circadian. Cantitatile suplimentare sunt folosite pentru a preveni si reduce oboseala. Melatonina nu este produsa doar in glanda pineala, ci este, de asemenea, prezenta in mod natural in anumite plante comestibile.
Atunci cand doriti sa preluati melatonina din alimente, trebuie sa tineti cond ca gatirea lor la temperaturi inalte sau prin fermentatie afecteaza cantitatea disponibila a substantei. In mod ideal, incercati sa consumati hrana cu continut de melatonina in stare proaspata, neprocesata.
Surse alimentare de melatonina:
» uleiul de masline
» vinul
» rosiile
» ardei gras portocaliu
» zmeura
» goji
» coaja strugurilor
» ciresele
» nucile
» cerealele integrale
» lactatele
Rolurile melatoninei
Antioxidant
Cercetarile efectuate au demonstrat ca melatonina are numeroase efecte benefice in timp asupra organismului. Este unul dintre cei mai puternici antioxidanti descoperiti vreodata, cu o eficacitate mai mare in combaterea radicalilor liberi decat vitamina C, vitamina E sau beta-carotenul. Melatonina este, probabil, singurul antioxidant capabil sa patrunda in fiecare din celulele organismului, reducand astfel distrugerile provocate de radicalii liberi.

Reglarea sistemului endocrin
Una din cele mai importante proprietati ale melatoninei consta in revitalizarea intregului sistem endocrin, asa cum a demonstrat in experimentele sale cercetatorul elvetian Walter Pierpaoli. Melatonina controleaza eliberarea hormonilor sexuali feminini, precum si declansarea ciclului menstrual sau a menopauzei. Scaderea secretiei de melatonina poate semnaliza sistemului endocrin producerea unor cantitati mai mici de hormoni sexuali, ceea ce conduce la scaderea interesului pentru actul sexual si, in timp, la atrofierea organelor sexuale.
Efecte asupra sistemului imun
Unul dintre domeniile noi cele mai interesante ale cercetarilor efectuate asupra melatoninei consta in studiul efectelor acesteia asupra sistemului imunitar. Rezultatele evidentiaza ca melatonina creste capacitatea de aparare a organismului, actionand la nivelul receptorilor (MT1 and MT2), exprimati de celulele imunocompetente., determinand sinteza de citokine.
Reglarea ceasului biologic
De asemenea, melatonina regleaza ceasul biologic al organismului, utilitatea sa manifestandu-se, in primul rand, la persoanele care sufera din cauza decalajului de fus orar, precum si la cei care sufera de tulburari de somn sau insomnie.
Creste frecventa somnului cu vise
Expertul in somn dr. Chris Idzikowski considera ca melatonina reprezinta o modalitate a creierului de a transmite organismului informatii referitoare la faptul ca noaptea este cea mai indicata pentru eliminarea toxinelor acumulate in organism. Se pare ca doze crescute de melatonina cresc frecventa somnului cu vise.
Sursa: www.melatonin.com; www.managementinpractice.com

Mai mult de 85% dintre mamifere dorm pentru perioade scurte pe parcursul zilei.
Astazi insa, cand pe primul loc in viata fiecarui om este munca sau goana dupa cele necesare traiului de zi cu zi, orele de masa si odihna sunt complet neglijate, haotice, ca ceva care mai mult ne impiedica, ne fura din timp, in loc sa ne fie cu folos.
Pentru majoritatea oamenilor, ciclul de somn-trezire presupune a fi treaz timp de 16 ore si a dormi aproximativ 8 ore. Dar cei mai multi dintre oameni nu cunosc faptul ca ceasul biologic are doua perioade de declin energetic si al vigilentei pe parcursul unei zile: prima la aproximativ ora 2 si alta in jurul orei 14. Nevoia de a dormi in timpul acestor ore este ridicata si poate fi chiar o provocare pentru o persoana care este privata de somn.
Somnul de dupa amiaza nu trebuie sa fie de durata. Depinde de capacitatea fiecaruia cum si-l poate programa ca durata. Exista persoane care-si programeaza sa doarma 15 – 20 de minute, somn la comanda, adorm imediat, indiferent de conditii, si se trezesc exact dupa intervalul propus, bine dispuse, relaxate, cu puteri refacute. Multe personalitati au recunoscut ca apreciaza somnul de dupa-amiaza, printre care si John F. Kennedy, Ronald Reagan, Napoleon, Albert Einstein, Thomas Edison si George W. Bush.
Somnul de dupa-amiaza relaxeaza organismul, elimina stresul acumulat in primele ore ale zilei, incarca organismul cu energie pozitiva si creste capacitatea creierului de a acumula noi informatii.

Somnul de dupa-amiaza poate restabili vigilenta, poate spori performanta si poate reduce greselile accidentale. Un studiu efectuat de NASA asupra unor piloti militari si a unor astronauti a constatat ca “un pui de somn” de 40 de minute a imbunatatit performanta cu 34% si vigilenta cu 100%.
Efectele pozitive nu apar imediat, ci dupa cel putin 35 de minute dupa trezire (atat are nevoie organismul pentru a-si revini), dar totusi ele exista: se va dubla timpul de reactie si va creste performanta sarcinilor
Somnul in timpul zilei poate creste vigilenta in perioada imediat urmatoare si poate extinde vigilenta cateva ore mai tarziu in timpul zilei. De asemenea, a fost prescris pentru cei care sunt afectati de narcolepsie.
Acest obicei are efecte psihologice si poate fi o modalitate usoara de relaxare si intinerire.
Se recomanda ca somnul de dupa amiaza sa nu depaseasca mai mult de 45 de minute, maximum o ora. Exista riscul ca dupa un somn prea lung, persoana sa se trezeasca buimaca si sa aiba nevoie de minute bune sa se dezmeticeasca ca sa-si intre in ritmul normal de lucru, cum exista si riscul de a nu mai putea dormi noaptea.
Sursa: www.sleepfoundation.org

Melatonina – surse alimentare si rolul acesteia in organism

Tot mai multe studii sustin ideea ca un pui de somn dupa amiaza aduce o multime de beneficii organismului