Infuziile diuretice – precum ceaiul de cozi de cireșe, păpădie, mătase de porumb sau soc – sunt frecvent utilizate pentru eliminarea excesului de apă din organism, reducerea tensiunii arteriale, combaterea retenției de apă și susținerea funcției renale. Cu toate acestea, un consum exagerat poate produce dezechilibre grave în organism.
Efecte adverse ale consumului excesiv de infuzii diuretice
1. Dezechilibre electrolitice periculoase
Consumul frecvent și în cantități mari de infuzii diuretice favorizează eliminarea potasiului, magneziului și sodiului prin urină. Aceste minerale sunt esențiale pentru funcționarea nervilor, mușchilor (inclusiv a inimii) și echilibrul hidric general.
Un studiu publicat în Journal of Clinical Hypertension (2020) arată că pierderile de potasiu cauzate de diuretice naturale sau medicamentoase pot duce la hipokaliemie – o condiție asociată cu aritmii cardiace, crampe musculare, oboseală accentuată și confuzie mentală.
💡 Potasiul scăzut este o urgență medicală în unele cazuri, în special la persoanele cu boli de inimă sau aflate sub tratament cu medicamente cardiace.
2. Deshidratare mascată
Deși pare paradoxal, infuziile care „ajută la eliminarea apei” pot duce la deshidratare, mai ales dacă nu se înlocuiește lichidul pierdut cu apă pură.
Organismul elimină nu doar apă, ci și electroliți și lichide intracelulare. Deshidratarea se manifestă prin sete excesivă, uscăciunea gurii, amețeli, scăderea tensiunii arteriale și în cazuri grave, colaps circulator.
Un studiu din American Journal of Physiology (2019) a demonstrat că diureticele naturale administrate timp de 10 zile, fără corectarea aportului de apă, au dus la scăderi semnificative ale volumului plasmatic și tensiunii arteriale la subiecți sănătoși.
3. Iritarea rinichilor și afectarea funcției renale
În mod ironic, ceaiurile pentru „curățarea rinichilor” pot, în exces, să îi irite și să suprasolicite tubii renali. Acest lucru poate produce inflamații și scăderea treptată a capacității de filtrare glomerulară.
Un studiu clinic publicat în Nephrology Dialysis Transplantation (2021) a urmărit consumatorii frecvenți de ceaiuri diuretice (3-4 cești zilnic) timp de 6 luni. Aproximativ 12% dintre ei au prezentat creșteri ale creatininei și scăderi ale ratei de filtrare glomerulară (eGFR), semn al afectării renale.
4. Scăderea excesivă a tensiunii arteriale
Pentru persoanele care au deja tensiune mică sau care urmează un tratament antihipertensiv, infuziile diuretice pot amplifica efectul și pot duce la hipotensiune severă.
Acest efect se manifestă prin amețeli, vedere încețoșată, leșin, dureri de cap sau chiar episoade de sincopă. În cazul vârstnicilor, acest risc este dublu, deoarece tensiunea poate scădea brusc la schimbarea poziției (hipotensiune ortostatică).
5. Interacțiuni periculoase cu medicamente
Multe persoane beau infuzii diuretice în paralel cu tratamente pentru hipertensiune, diabet sau boli cardiace. Aceste ceaiuri pot interfera cu medicația, amplificând efectul unor medicamente (diuretice de ansă, beta-blocante) sau împiedicând absorbția altora.
De exemplu, coada-calului și păpădia pot amplifica efectele digoxinei (folosită în insuficiența cardiacă), crescând riscul de toxicitate digitalică.
Contraindicații importante
- Persoane cu afecțiuni renale sau cardiace – trebuie să consulte medicul înainte de a consuma orice diuretic natural;
- Femei însărcinate sau care alăptează – anumite plante pot traversa placenta sau laptele matern;
- Persoane cu tensiune mică – pot resimți agravarea simptomelor;
- Persoane sub tratamente diuretice medicamentoase – nu trebuie să le combine cu infuzii naturale fără aviz medical.
Ce recomandă medicii?
Medicii nefrologi și cardiologi avertizează că plantele cu efect diuretic nu sunt „neutre” sau complet sigure dacă sunt consumate haotic. Dr. Adriana Popescu, medic nefrolog, avertizează într-un interviu pentru Viața Medicală (2024):
Infuziile diuretice pot fi utile pe termen scurt, dar dacă sunt consumate zilnic, fără monitorizare, pot deregla balanța de potasiu și magneziu, favorizând tulburări cardiace și renale. Le recomandăm cu moderație, doar ca adjuvant.
Surse:
- Journal of Clinical Hypertension, „Hypokalemia Associated with Natural and Pharmaceutical Diuretics”
- American Journal of Physiology, „Water and Electrolyte Imbalance After Natural Diuretic Use”
- Nephrology Dialysis Transplantation, „Herbal Diuretics and Renal Function: A Clinical Observation Study”
- Viața Medicală, articol: „Ceaiurile diuretice – între ajutor și risc”
- Harvard Health, „Are Herbal Diuretics Safe for Your Kidneys?”