Acasă Etichete Posts tagged with "prebiotice"

prebiotice

SănătateToate articolele

Amestecul de plante care susține flora intestinală după antibiotice

by Natura Vindecătoare

După un tratament cu antibiotice, flora intestinală poate fi serios afectată, deoarece aceste medicamente nu fac diferența între bacteriile dăunătoare și cele benefice. Dezechilibrul rezultat poate duce la balonare, disconfort digestiv, tranzit neregulat sau scăderea imunității. În acest context, anumite plante medicinale sunt studiate și folosite ca sprijin pentru refacerea mediului intestinal. Amestecul de mai jos este conceput special pentru a susține flora intestinală într-o perioadă sensibilă, fără a forța organismul 🌱.

Plantele din amestec

Amestecul este alcătuit din:

  • Rădăcină de cicoare
  • Semințe de fenicul
  • Frunze de pătlagină
  • Flori de mușețel

Plantele se amestecă bine, iar din acest amestec se folosește o singură linguriță la 250 ml apă, conform dozei standard acceptate pentru uz casnic.

Cum acționează amestecul asupra florei intestinale 🌿

Acest amestec de plante susține flora intestinală prin mai multe mecanisme complementare. Rădăcina de cicoare conține inulină, o fibră prebiotică recunoscută pentru rolul său în hrănirea bacteriilor benefice din intestin. Prin acest mecanism, mediul intestinal devine mai favorabil refacerii echilibrului microbian după antibiotice. În plus, cicoarea susține digestia și secreția biliară, ceea ce ajută tranzitul intestinal să revină treptat la normal.

Semințele de fenicul sunt cunoscute pentru efectele lor carminative și pentru capacitatea de a reduce balonarea și gazele intestinale. După un tratament antibiotic, aceste simptome sunt frecvente, iar feniculul ajută la calmarea musculaturii intestinale. Prin reducerea disconfortului, organismul poate procesa mai eficient alimentele și nutrienții necesari refacerii florei. Feniculul contribuie și la o digestie mai uniformă, fără iritații suplimentare.

Frunzele de pătlagină au un conținut ridicat de mucilagii, substanțe care formează un strat protector pe mucoasa intestinală. Acest strat ajută la calmarea iritațiilor apărute după administrarea antibioticelor. Totodată, pătlagina susține regenerarea țesutului intestinal, un aspect esențial pentru refacerea ecosistemului microbian. Prin această acțiune, intestinul devine un mediu mai stabil pentru bacteriile benefice.

Mușețelul completează amestecul prin efectele sale calmante și antiinflamatoare. După antibiotice, inflamația ușoară a mucoasei intestinale este frecventă, iar mușețelul contribuie la reducerea acesteia. De asemenea, mușețelul susține relaxarea digestivă și poate îmbunătăți toleranța alimentară în perioada de refacere. Prin asocierea acestor plante, amestecul acționează gradual și coerent asupra florei intestinale 🌼.

Ce spun studiile și cercetările 🔬

Cercetările moderne confirmă importanța fibrelor prebiotice în refacerea florei intestinale după antibiotice. Studiile asupra rădăcinii de cicoare arată că inulina stimulează dezvoltarea bacteriilor benefice precum Bifidobacterium și Lactobacillus. Aceste bacterii sunt adesea reduse semnificativ în urma tratamentelor antibiotice. Prin creșterea lor, se îmbunătățește absorbția nutrienților și funcția de barieră a intestinului.

Studiile dedicate feniculului evidențiază efectele sale asupra motilității intestinale și reducerii spasmelor. Cercetătorii au observat că feniculul poate reduce disconfortul abdominal și balonarea, simptome frecvente după dezechilibrele microbiene. Prin reducerea stresului mecanic asupra intestinului, se creează condiții mai bune pentru refacerea florei. Feniculul este analizat inclusiv în contexte de sindrom de intestin iritabil post-antibiotic.

Pătlagina este studiată pentru efectele sale protectoare asupra mucoasei digestive. Cercetările arată că mucilagiile din pătlagină pot reduce permeabilitatea intestinală crescută, fenomen asociat cu dezechilibrele microbiene. Prin refacerea barierei intestinale, bacteriile benefice au un mediu mai stabil pentru colonizare. Acest efect este considerat important în prevenirea recurenței problemelor digestive după antibiotice.

Mușețelul este una dintre cele mai studiate plante medicinale în domeniul digestiv. Studiile indică efecte antiinflamatoare și antioxidante care pot reduce inflamația mucoasei intestinale. După tratamente antibiotice, acest efect este valoros pentru refacerea funcției digestive normale. Cercetările sugerează că mușețelul poate susține indirect și echilibrul microbian prin reducerea inflamației cronice de nivel scăzut 🌿.

Preparare și consum ☕

Din amestecul de plante uscate se ia 1 linguriță rasă și se adaugă la 250 ml apă fierbinte. Se acoperă și se lasă la infuzat timp de 10–12 minute, apoi se strecoară.
Infuzia se consumă o dată pe zi, preferabil la 30–40 de minute după masă. Cura se poate urma timp de 7–14 zile, în funcție de toleranță și de recomandarea unui specialist.

Contraindicații și precauții ⚠️

Acest amestec nu este recomandat persoanelor cu alergie cunoscută la una dintre plantele menționate. Cicoarea poate stimula secreția biliară, motiv pentru care persoanele cu litiază biliară trebuie să consulte un medic înainte de utilizare. Feniculul nu este indicat în cantități mari persoanelor cu afecțiuni hormonale sensibile, deoarece conține fitoestrogeni. Mușețelul poate interacționa cu medicamentele anticoagulante, iar pătlagina poate influența absorbția unor medicamente dacă este consumată concomitent. Femeile însărcinate sau care alăptează trebuie să ceară sfatul medicului înainte de utilizare.

Știați că… 🤔

  • Flora intestinală poate avea nevoie de câteva săptămâni pentru a se reface complet după antibiotice.
  • Prebioticele din plante nu introduc bacterii noi, ci le hrănesc pe cele existente.
  • Mucoasa intestinală se regenerează mai rapid într-un mediu lipsit de inflamație.
  • Plantele cu mucilagii sunt frecvent studiate pentru protecția intestinului.
  • Dezechilibrele intestinale pot influența inclusiv starea de spirit.

Surse 📚

  • Healthline – „How Antibiotics Affect Gut Bacteria”
  • PubMed – „Inulin-type fructans and gut microbiota”
  • Medical News Today – „Fennel: Benefits for digestion”
  • National Center for Biotechnology Information – „Chamomile and gastrointestinal health”
0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail
SănătateToate articolele

Cum influențează flora intestinală întregul organism – ce alimente au grijă de ea și care o distrug

by Natura Vindecătoare

Flora intestinală, sau microbiomul intestinal, este o comunitate complexă de bacterii, ciuperci, virusuri și alte microorganisme care trăiesc în tractul digestiv. Acești microbi nu doar că ajută la digestie, dar joacă un rol crucial în imunitate, sănătatea creierului, greutatea corporală și chiar în prevenirea unor boli grave. Dezechilibrul florei intestinale poate fi cauza ascunsă a oboselii cronice, balonării, inflamațiilor persistente și afecțiunilor autoimune.

🌿 De ce este importantă flora intestinală pentru sănătatea întregului organism?

1. Susține sistemul imunitar

Peste 70% din celulele sistemului imunitar se află în intestin. Microbii „buni” ajută la formarea unui scut natural împotriva agenților patogeni. Studiile arată că o floră intestinală echilibrată reduce frecvența infecțiilor și ajută la reglarea reacțiilor autoimune. O cercetare publicată în Nature Reviews Immunology explică faptul că bacteriile probiotice stimulează producția de celule T reglatoare, care moderează răspunsurile inflamatorii excesive.

2. Influențează starea mentală și emoțională

Există o legătură strânsă între intestin și creier, numită axa intestin-creier. Bacteriile intestinale produc neurotransmițători precum serotonina, dopamina și GABA. Un dezechilibru în flora intestinală poate duce la anxietate, depresie și tulburări cognitive. Studiile recente demonstrează că administrarea probioticelor are efecte pozitive asupra dispoziției și nivelului de stres.

3. Reglează metabolismul și greutatea corporală

Flora intestinală influențează modul în care organismul procesează nutrienții și depozitează grăsimile. Anumite tipuri de bacterii pot favoriza acumularea de kilograme, în timp ce altele ajută la menținerea unei greutăți normale. Persoanele obeze au, de regulă, un microbiom intestinal diferit față de cele normoponderale, după cum arată o meta-analiză publicată în Obesity Reviews.

4. Ajută la digestie și absorbția nutrienților

Bacteriile benefice ajută la descompunerea fibrelor, la absorbția vitaminelor (B12, K) și la producerea de acizi grași esențiali pentru sănătatea colonului. Fără o floră echilibrată, digestia este incompletă, apare balonarea, constipația sau diareea cronică.

5. Previne inflamațiile și bolile cronice

Microbiomul joacă un rol-cheie în controlul inflamației sistemice. O floră alterată este asociată cu boli precum diabetul de tip 2, artrita reumatoidă, boli cardiovasculare și chiar anumite forme de cancer. Cercetătorii de la Harvard au arătat că diversitatea scăzută a florei intestinale este corelată cu un nivel crescut de markeri inflamatori în sânge.

🥦 Alimente care îngrijesc flora intestinală

1. Alimente fermentate (iaurt, kefir, murături în saramură, miso, kimchi)

Acestea sunt surse naturale de probiotice, care introduc bacterii benefice direct în intestin. Un studiu publicat în Cell în 2021 a arătat că o dietă bogată în alimente fermentate crește diversitatea bacteriilor intestinale și reduce inflamația generală din corp.

2. Fibre prebiotice (ceapă, usturoi, praz, sparanghel, banane verzi, ovăz, cicoare)

Prebioticele sunt „hrana” bacteriilor bune. Aceste fibre nu se digeră în stomac, dar ajung în colon, unde stimulează creșterea microorganismelor benefice. Consumul regulat susține dezvoltarea bacteriilor care produc acizi grași cu lanț scurt, esențiali pentru sănătatea intestinală.

3. Polifenoli (afine, mere, struguri, ceai verde, cacao crudă)

Polifenolii acționează ca antioxidanți și au un efect prebiotic indirect, deoarece stimulează bacteriile „prietenoase”. Studiile au arătat că polifenolii cresc proporția bacteriilor Bifidobacterium și Lactobacillus.

4. Legume și fructe crude

Conțin enzime digestive naturale, fibre și fitonutrienți care contribuie la sănătatea florei. Varietatea este cheia: cu cât mai multe tipuri de legume și fructe, cu atât mai divers microbiomul.

5. Uleiuri presate la rece (ulei de măsline, de in, de cânepă)

Acestea au efect antiinflamator și susțin sănătatea mucoasei intestinale, creând un mediu favorabil bacteriilor benefice.

🍔 Alimente care distrug flora intestinală

1. Zahărul rafinat și îndulcitorii artificiali (aspartam, sucraloză)

Zahărul hrănește bacteriile patogene și favorizează disbioza. În plus, îndulcitorii artificiali alterează compoziția microbiomului și cresc riscul de intoleranță la glucoză.

2. Produsele ultraprocesate (mezeluri, supe instant, snackuri)

Conțin aditivi, emulsifianți și conservanți care afectează integritatea barierei intestinale și favorizează dezvoltarea bacteriilor dăunătoare.

3. Grăsimile trans și prăjelile

Acestea promovează inflamația și reduc diversitatea bacteriilor bune. De asemenea, afectează absorbția acizilor grași esențiali și compromit sănătatea mucoasei intestinale.

4. Antibioticele (administrate frecvent sau incorect)

Distrug atât bacteriile patogene, cât și cele benefice. Refacerea florei poate dura luni de zile, de aceea este important ca după tratamente cu antibiotice să se consume probiotice și prebiotice.

5. Alcoolul în exces

Consumul regulat dezechilibrează flora, crește permeabilitatea intestinală („leaky gut”) și reduce capacitatea de regenerare a mucoasei intestinale.

❗ Atenționări

  • Persoanele cu sindrom de intestin iritabil (IBS) pot reacționa negativ la unele fibre fermentabile (FODMAPs) – este necesară o dietă adaptată.
  • Probioticele nu sunt indicate persoanelor cu sistem imunitar slăbit (ex: pacienți oncologici sau post-transplant) fără acord medical.
  • Consumul exagerat de suplimente probiotice sau alimente fermentate poate cauza balonare și disconfort abdominal, mai ales în faza de început.
  • Suplimentele trebuie alese cu grijă – nu toate tulpinile probiotice au același efect; cele cu dovezi clinice sunt de preferat.

🔬 Studii relevante

  • „Gut microbiota from twins discordant for obesity modulate metabolism in mice” – Science (2013): Studiul a arătat că transplantul de microbiom de la gemeni, unul obez și unul normoponderal, a determinat creșterea în greutate la șoareci doar în cazul microbiomului provenit de la gemenele obeze.
  • „The role of the gut microbiome in the development of obesity and diabetes” – Cell Metabolism (2016): Subliniază rolul major al disbiozei intestinale în declanșarea rezistenței la insulină și obezitate.
  • „Diet-microbiota interactions and personalized nutrition” – Nature Reviews Microbiology (2020): Demonstrează că dieta influențează profund compoziția florei intestinale și că reacția la același aliment variază în funcție de microbiomul fiecărei persoane.
  • „Probiotic and prebiotic interventions for healthy gut microbiota” – Frontiers in Microbiology (2021): Oferă o analiză amplă a efectului combinat al probioticelor și prebioticelor în susținerea sănătății gastrointestinale și generale.

Flora intestinală este un „organ invizibil” care influențează toate celelalte sisteme ale corpului. Îngrijirea microbiomului printr-o alimentație echilibrată, bogată în fibre, legume crude, alimente fermentate și grăsimi sănătoase poate reduce inflamațiile, susține imunitatea, îmbunătățește digestia și chiar echilibrul mental. Pe de altă parte, alimentele procesate, zahărul, alcoolul și antibioticele abuzive pot deteriora rapid acest ecosistem delicat.

📚 Surse:

  • Nature Reviews Immunology – „The microbiome and immune regulation”
  • Cell – „Gut microbiome modulates inflammation and metabolism”
  • Science – „Microbiota from twins discordant for obesity modulate metabolism in mice”
  • Obesity Reviews – „Gut microbiota in obesity and metabolic disorders”
  • Frontiers in Microbiology – „Probiotic and prebiotic interventions for healthy gut microbiota”
0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail
RețeteSucuriToate articolele

Rețeta cu tărâțe de grâu – băutura energizantă și detoxifiantă care regenerează din interior 🌾🥤

by Natura Vindecătoare

Tărâțele de grâu sunt adesea ignorate, deși ascund un potențial terapeutic extraordinar. Această băutură simplă, preparată din tărâțe fermentate sau înmuiate, este considerată un remediu natural eficient pentru oboseala cronică, problemele digestive și chiar pentru reglarea metabolismului. Bogată în fibre, vitamine din complexul B, magneziu, zinc și antioxidanți, această rețetă poate deveni un adevărat tonic pentru organism, susținând procesele de detoxifiere și energizare. În multe regiuni din România, tărâțele sunt folosite și astăzi pentru curățarea tractului digestiv și refacerea florei intestinale după tratamente agresive. Mai jos găsiți rețeta detaliată, beneficiile demonstrate științific și contraindicațiile importante.

Beneficiile băuturii din tărâțe de grâu

1. Energizează în mod natural corpul și mintea ⚡

Tărâțele conțin tiamină (vitamina B1), niacină și acid pantotenic, care joacă un rol-cheie în transformarea carbohidraților în energie. Prin aportul crescut de vitamine din grupul B, sistemul nervos este susținut, iar oboseala mentală este redusă. Consumul regulat al băuturii poate stimula producția de neurotransmițători precum dopamina și serotonina. De asemenea, tărâțele conțin fier vegetal, esențial pentru transportul oxigenului la celule, susținând astfel combaterea anemiei și a letargiei. Mulți consumatori raportează o creștere vizibilă a nivelului de energie la doar câteva zile de la introducerea băuturii în alimentație.

2. Ajută la detoxifierea colonului și refacerea florei intestinale 🌿

Fibrele insolubile din tărâțe accelerează tranzitul intestinal și reduc acumularea de toxine în colon. Aceste fibre acționează ca o „mătură” naturală pentru intestin, prevenind constipația și stagnarea reziduurilor metabolice. În plus, tărâțele fermentate pot deveni un mediu benefic pentru dezvoltarea bacteriilor intestinale bune. Această acțiune prebiotică susține flora intestinală și întărește sistemul imunitar. Persoanele cu probleme digestive cronice pot observa o îmbunătățire semnificativă a digestiei în decurs de câteva săptămâni.

3. Reglează glicemia și reduce pofta de dulce 🍞

Datorită conținutului ridicat de fibre, absorbția glucozei în sânge este încetinită, ceea ce previne oscilațiile bruște ale glicemiei. Acest lucru este benefic pentru persoanele cu rezistență la insulină sau diabet de tip 2. De asemenea, fibrele induc senzația de sațietate prelungită, ceea ce duce la reducerea poftei de dulce și a gustărilor nesănătoase. Tărâțele acționează ca un stabilizator natural al metabolismului glucidic, reducând astfel riscul de hipoglicemie reactivă. Băutura poate fi consumată și ca parte a unui program de slăbire.

4. Susține sănătatea ficatului și eliminarea toxinelor hepatice 🧬

Conținutul ridicat de fibre și antioxidanți ajută la reducerea încărcării toxice a ficatului. Prin stimularea secreției biliare și a peristaltismului intestinal, ficatul este ajutat să elimine mai eficient toxinele. Studiile arată că aportul regulat de fibre poate reduce nivelul de enzime hepatice anormale, un marker al inflamației hepatice. Tărâțele conțin și lignani, compuși cu efect antioxidant și protector asupra celulelor hepatice. Persoanele cu ficat gras pot beneficia de un consum regulat al băuturii, ca parte a unei diete controlate.

5. Îmbunătățește absorbția nutrienților și echilibrul microbiomului 🌾

Prin curățarea tractului intestinal și susținerea florei bacteriene sănătoase, organismul absoarbe mai eficient vitaminele și mineralele din alimentație. Tărâțele, în special în formă fermentată, favorizează un mediu intestinal echilibrat, esențial pentru o bună digestie. Consumul regulat ajută la combaterea disbiozei, o dereglare frecventă a florei intestinale cauzată de antibiotice sau stres. În plus, vitaminele din complexul B, prezente în tărâțe, sunt mai bine absorbite atunci când tractul digestiv este curat și sănătos. Această băutură este recomandată în curele de refacere după boală sau perioade de epuizare.

Studiu relevant: Efectele consumului de fibre din tărâțe asupra sănătății metabolice și intestinale

Un studiu publicat în Journal of Nutrition and Metabolism (2021), intitulat „Wheat Bran Fiber Consumption Improves Gut Microbiota and Glycemic Control”, a analizat efectele consumului zilnic de tărâțe de grâu asupra a 100 de persoane cu sindrom metabolic. Studiul a durat 12 săptămâni și a implicat consumul zilnic a 20 g de tărâțe de grâu.

Participanții au prezentat o scădere semnificativă a nivelului de glucoză postprandială și o îmbunătățire a sensibilității la insulină. S-a observat, de asemenea, o creștere a bacteriilor intestinale benefice, în special Bifidobacterium și Lactobacillus. În plus, valorile ALT și AST (enzime hepatice) au scăzut, sugerând o îmbunătățire a funcției hepatice. Cercetătorii au concluzionat că fibrele din tărâțe pot juca un rol esențial în prevenția diabetului și a steatozei hepatice.

Un alt aspect important a fost reducerea nivelului de inflamație sistemică, prin scăderea markerilor precum CRP și TNF-alfa. De asemenea, participanții au raportat o stare generală de bine, mai multă energie și o scădere a episoadelor de balonare și constipație. Studiul susține ideea că băuturile din tărâțe pot avea un rol esențial în dietele funcționale, cu efecte semnificative asupra sănătății intestinale și metabolice.

Rețeta băuturii cu tărâțe de grâu

Ingrediente:

  • 3 linguri de tărâțe de grâu (de preferat integrale, nemodificate termic)

  • 500 ml apă fiartă și răcită (sau apă plată)

  • zeama de la ½ lămâie (opțional, pentru gust)

  • 1 linguriță de miere (opțional, după fermentare)

Mod de preparare:

  1. Puneți tărâțele într-un borcan curat și adăugați apa.

  2. Lăsați la temperatura camerei, acoperit lejer, timp de 12–24 de ore.

  3. Strecurați lichidul rezultat, care poate fi consumat ca atare sau amestecat cu lămâie și miere.

  4. Consumați dimineața, pe stomacul gol, timp de 7–10 zile consecutiv.

Contraindicații

  • Nu este recomandată persoanelor cu colon iritabil activ sau în pusee inflamatorii.

  • Cei cu intervenții recente la nivelul sistemului digestiv trebuie să consulte medicul înainte de a consuma băutura.

  • Poate interfera cu absorbția unor medicamente, dacă este consumată prea aproape de administrarea lor – păstrați minimum 2 ore distanță.

  • În cazul în care apar balonări sau disconfort, reduceți cantitatea sau fermentați mai puțin.

  • Femeile însărcinate sau care alăptează trebuie să consulte medicul înainte de începerea oricărei cure detoxifiante.

Surse:

  • Journal of Nutrition and Metabolism – Wheat Bran Fiber Consumption Improves Gut Microbiota and Glycemic Control

  • healthline.com – Bran and Your Health: Fiber-Rich Food with Digestive Benefits

  • webmd.com – Whole Grains and Digestive Health

  • medicalnewstoday.com – What Are the Health Benefits of Wheat Bran?

0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail
SănătateToate articolele

7 motive pentru a obține prebiotice în dieta ta – plus cele mai bune surse

by Natura Vindecătoare

Alimentele bogate în fibre dietetice și probiotice oferă o listă lungă de beneficii și sunt esențiale pentru sănătatea generală. Cu toate acestea, prebioticele sunt încă în mare parte subapreciate și lipsesc adesea în dieta tipică.
Din păcate, acest lucru poate duce la probleme grave, cum ar fi indigestia, inflamația, imunitatea scăzută, creșterea în greutate și, eventual, chiar un risc crescut pentru multe afecțiuni cronice.
👉 Sunt prebioticele mai bune decât probioticele?
În mod ideal ar trebui să le obțineți pe amândouă. În timp ce  alimentele probiotice  joacă un rol cheie în sănătatea intestinului și în bunăstarea generală, prebioticele ajută la „hrănirea” probioticelor pentru a crește și mai mult beneficiile pentru sănătate.
După cum se explică mai jos, prebioticele și probioticele împreună amplifică proprietățile incredibile de promovare a sănătății.
👉 Ce sunt Prebioticele?
Prin definiție, prebioticele sunt compuși fibroși nedigestibili care sunt degradați de microbiota intestinală.
Ce fac prebioticele?
La fel ca alte  alimente bogate în fibre, compușii prebiotici trec prin partea superioară a tractului gastro-intestinal și rămân nedigerați, deoarece corpul uman nu le poate descompune complet. Odată ce trec prin intestinul subțire, ajung la colon , unde sunt fermentați de microflora intestinală.
Astăzi, când cercetătorii se referă la „fibre”, nu vorbesc despre o singură substanță, ci despre un grup întreg de compuși chimici diferiți din alimente. Potrivit unui articol din 2018 publicat în Current Developments in Nutrition , prebioticele sunt cel mai bine cunoscute ca tipuri de fibre dietetice numite fructooligozaharide, inulină și galactooligozaharide.
Inițial, prebioticele nu au fost clasificate drept compuși din fibre prebiotice, dar cercetările recente ne-au arătat că acești compuși se comportă la fel ca alte forme de fibre.
Anumite alimente funcționează ca prebiotice naturale. Unele exemple de alimente bogate în prebiotice includ rădăcina de cicoare, frunza de păpădie, prazul și usturoiul.
👉 Care sunt beneficiile prebioticelor?
1. Sănătate intestinală mai bună și digestie îmbunătățită
Prebioticele acționează pentru a stimula creșterea bacteriilor benefice care colonizează microflora intestinală. Deoarece acționează ca hrană pentru probiotice, compușii prebiotici ajută la echilibrarea bacteriilor dăunătoare și a toxinelor care trăiesc în tractul digestiv.
Acest lucru are numeroase implicații asupra sănătății, inclusiv îmbunătățirea digestiei. Cercetările arată că aportul mai mare de alimente prebiotice poate crește numeroase microorganisme probiotice, inclusiv  Lactobacillus rhamnosus GG ,  L. reuteri, bifidobacterii și anumite tulpini de  L. casei  sau grupul  L. acidophilus.
Bacteriile benefice din intestin utilizează conținutul de fibre nedigerabile din alimentele ca sursă pentru propria lor supraviețuire. Deoarece bacteriile intestinale metabolizează fibrele altfel nedigestibile din alimente, ele produc acizi grași cu lanț scurt, care sunt compuși care se mândresc cu o gamă largă de beneficii.
Unul dintre acești acizi grași benefici se numește  acid butiric, care îmbunătățește sănătatea mucoasei intestinale. Studiile sugerează că acizii grași cu lanț scurt ajută la reglarea nivelului de electroliți din organism pentru a promova digestia corectă, a sprijini regularitatea și a ameliora problemele digestive, cum ar fi diareea și constipația.
Modificările compoziției microbiotei intestinale sunt considerate ca fiind unul dintre numeroșii factori implicați în dezvoltarea fie a bolii inflamatorii intestinale, fie a sindromului intestinului iritabil. Un raport din 2012 publicat în  Journal of Nutrition a  raportat că prebioticele, împreună cu probioticele, pot ajuta la tratarea multor probleme digestive, inclusiv:
•diaree (mai ales după administrarea de antibiotice)
•anumite infecții intestinale și tulburări cronice, cum ar fi boala Crohn și colita ulcerativă
•simptome ale sindromului intestinului iritabil
•boala inflamatorie a intestinului
•intestin permeabil
2. Funcția imună îmbunătățită
Multe studii efectuate au demonstrat că consumul alimentelor prebiotice poate duce la modificări semnificative ale compoziției microbiomului intestinal care ajută la îmbunătățirea imunității. Acest „efect prebiotic” a fost asociat cu îmbunătățiri ale biomarkerilor și activităților sistemului imunitar, inclusiv niveluri reduse ale anumitor enzime care promovează cancerul și metaboliții bacterieni din intestin.
Potrivit unui raport publicat în  British Journal of Nutrition, prebioticele pot contribui la îmbunătățirea frecvenței și consistenței scaunului, la reducerea riscului de gastroenterită și infecții, la îmbunătățirea stării generale de sănătate și la scăderea incidenței simptomelor alergice. Prebioticele și probioticele contribuie, de asemenea, la creșterea imunității prin îmbunătățirea absorbției nutrienților și scăderea pH-ului din intestin pentru a bloca creșterea potențialilor agenți patogeni și a bacteriilor dăunătoare.
Prebioticele pot ajuta la creșterea imunității prin furnizarea de combustibil pentru bacteriile intestinale. Acest lucru ar putea fi benefic în tratamentul unei game largi de afecțiuni, inclusiv infecții virale, alergii, eczeme și tulburări intestinale.
În plus, unele studii au raportat chiar o reducere a incidenței tumorilor și a celulelor canceroase după consumul de alimente bogate în prebiotice.
3. Reduce / previne inflamația
Prebioticele pot ajuta la scăderea inflamației, despre care se crede că este una dintre cauzele principale ale multor boli cronice, inclusiv criminalul nr. 1 al națiunii noastre : bolile de inimă. De fapt, persoanele care consumă mai multe prebiotice și fibre tind să aibă niveluri de colesterol mai sănătoase și markeri de risc mai mici pentru bolile cardiovasculare.
Se crede că inflamația contribuie la multe alte afecțiuni cronice, inclusiv diabet, cancer și chiar obezitate. Destul de interesant, se crede că prebioticele și probioticele contribuie la îmbunătățirea proceselor metabolice care sunt legate atât de obezitate, cât și de diabetul de tip 2.
Cercetările arată, de asemenea, că un mediu intestinal mai sănătos poate dezactiva reacțiile autoimune, poate ajuta organismul să metabolizeze nutrienții mai eficient și să moduleze funcțiile imune care controlează modul și locul în care corpul stochează grăsimile (inclusiv în artere).
4. Risc redus de boli de inimă
Există dovezi că consumul de alimente bogate în prebiotice poate reduce glicarea, ceea ce crește radicalii liberi, declanșează inflamația și scade rezistența la insulină, toate acestea putând contribui la boli de inimă.
Prebioticele au proprietăți de scădere a colesterolului, care pot ajuta la prevenirea bolilor de inimă, precum și a tulburărilor autoimune, cum ar fi artrita. De asemenea, pot echilibra nivelurile de electroliți și minerale ale corpului, inclusiv potasiul și sodiul, care sunt responsabile pentru controlul tensiunii arteriale.

5. Ajutor pentru pierderea în greutate
Datele recente din studiile efectuate atât pe oameni, cât și pe animale sugerează că există o legătură între administrarea prebioticelor și pierderea în greutate. Studiile notează că există efecte benefice ale anumitor prebiotice asupra homeostaziei energetice și a pierderii în greutate potențial crescute.
De fapt, aporturile mai mari de toate tipurile de fibre sunt legate de greutatea corporală mai mică și de protecția împotriva obezității.
6. Protejează sănătatea oaselor
Un studiu din 2007 publicat în  Journal of Nutrition a  constatat că prebioticele sporesc absorbția mineralelor din organism, inclusiv magneziu, fier și calciu. Toate acestea sunt cruciale pentru menținerea oaselor puternice și pentru prevenirea fracturilor sau a osteoporozei.
Într-un studiu, s-a demonstrat că doar opt grame de prebiotice pe zi au un efect mare asupra absorbției de calciu din organism, ceea ce a dus la o creștere a densității osoase.
7. Reglează nivelurile hormonale și starea de spirit
Cercetările privind „conexiunea intestin-creier” sunt încă la început, dar devine clar că tulburările legate de dispoziție, cum ar fi anxietatea sau depresia, sunt strâns legate de sănătatea intestinului. Cercetările sugerează că starea ta de spirit și echilibrul hormonal sunt afectate de o combinație de factori care cu siguranță includ starea locuitorilor bacterieni care trăiesc în interiorul corpului tău.
Intestinul absoarbe și să metabolizează substanțele nutritive din alimentele pe care le consumați, care sunt utilizate în cele din urmă pentru a susține funcțiile neurotransmițătorilor care creează hormoni (cum ar fi serotonina) care vă controlează starea de spirit și ajută la ameliorarea stresului.
Procesul în declanșarea unei tulburări legate de dispoziție ar putea fi cauzat de o serie de neurotransmițători care dau greș în anumite părți ale creierului care controlează frica și alte emoții. Aceste transmisii depind parțial de sănătatea microbiomului uman, astfel încât atunci când echilibrul bacteriilor intestinale nu funcționează corect, nici alte căi biologice, inclusiv hormonale, imunologice sau neuronale, nu vor funcționa corect.
Studii recente au demonstrat că prebioticele au efecte neurobiologice semnificative în creierul uman, inclusiv scăderea nivelului de cortizol și răspunsul la stres al organismului.
De exemplu, un studiu din 2015 publicat în  Psychopharmacology a  explorat efectele a două prebiotice asupra secreției hormonului de stres cortizol și a procesării emoționale la voluntari adulți sănătoși. După ce voluntarii au primit zilnic unul dintre cele două prebiotice sau un placebo timp de trei săptămâni, grupul care a primit prebiotice a prezentat modificări pozitive în nivelurile de cortizol, rezultând faptul că acesta poate fi benefic în tratamentul tulburărilor legate de stres.
👉 Riscuri, efecte secundare și interacțiuni
Sunt prebioticele sigure?
Da, dar pentru că prebioticele sunt fermentate în intestin, creșterea prea rapidă a aportului de prebiotice poate duce la unele efecte secundare. Posibilele efecte secundare ale prebioticelor pot include dureri abdominale, gaze, balonare și diaree.
Începeți cu o cantitate mică și creșteți treptat aportul pentru a vă evalua toleranța și de a evita simptomele negative.
Dacă aveți intestin iritabil sau cu scurgeri, SIBO ( suprapopulare bacteriană a intestinului subțire) sau intoleranță la FODMAP, atunci aveți grijă la consumul multor prebiotice, deoarece acest lucru poate declanșa simptome.
În plus, asigurați-vă că vă măriți și aportul de apă. Alimentele bogate în fibre, cum ar fi prebioticele, pot absorbi apa din colon, ceea ce poate încetini digestia și poate provoca reacții adverse, cum ar fi deshidratarea.
Sunt sigure prebioticele pentru copii?
În general, prebioticele și probioticele sunt sigure pentru copii, cu excepția cazului în care copilul dumneavoastră are un sistem imunitar compromis, cancer sau este un copil prematur. Unii experți consideră că, în general, pentru copii este mai bine să obțineți probiotice și prebiotice prin alimente în loc de suplimente.
Unele studii au descoperit că alimentele fibroase îi ajută pe copii să-și regleze pofta de mâncare și scade riscul de obezitate.
👉 Ce alimente conțin prebiotice?
În timp ce probioticele se găsesc în mod obișnuit în alimentele cultivate și fermentate, cum ar fi iaurtul, chefirul, kimchiul și kombucha, prebioticele se găsesc de obicei în anumite legume (mai ales atunci când sunt consumate crude), cerealele integrale și sursele de amidon rezistent, cum ar fi bananele ușor coapte.
Câteva dintre cele mai bune alimente prebiotice pe care le puteți adăuga la dieta dvs. includ:
1.Gumă de salcâm (sau gumă arabică)
2.Rădăcină de cicoare
3.Anghinare crudă
4.Frunze de păpădie crude
5.Usturoi crud
6.Praz crud
7.Ceapă crudă sau gătită
8.Sparanghel crud
9.Banane ușor coapte, spre verzi
10.Sirop de yacon
Alte surse includ mere cu coaja, alimente care conțin carbohidrați izolați ( oligozaharide precum galactooligozaharide și transgalactooligozaharide), cum ar fi miere crudă, dextrină de grâu, coji de psyllium, grâu integral, orz, fulgi de ovăz și porumb integral.

0 comentarii
0 FacebookTwitterPinterestEmail