Cicoarea este cunoscută de mulți mai ales ca înlocuitor pentru cafea, însă partea ascunsă în pământ a plantei a avut, timp de generații, o cu totul altă întrebuințare.
Rădăcina sa are un gust amar caracteristic și conține substanțe care au atras atenția atât în fitoterapia tradițională, cât și în cercetarea modernă. Tocmai această combinație a făcut ca preparatele din rădăcină de cicoare să fie folosite în special atunci când digestia devine lentă, după mese apare senzația neplăcută de prea-plin sau apetitul scade.
Există însă o diferență importantă între simpla infuzare și prepararea sub formă de decoct. Iar în cazul rădăcinii, modul de preparare contează.
🌿 Ce conține rădăcina de cicoare
Rădăcina de cicoare (Cichorium intybus) conține mai multe categorii de compuși interesanți:
- inulină, o fibră solubilă cu proprietăți prebiotice;
- lactone sesquiterpenice, responsabile în parte de gustul amar;
- acizi fenolici, inclusiv derivați ai acidului cafeic;
- alți compuși vegetali cu activitate antioxidantă.
Substanțele amare sunt importante mai ales din punct de vedere digestiv, în timp ce inulina este cunoscută pentru relația sa cu microbiota intestinală.
🍽️ Rădăcina de cicoare și digestia
Utilizarea rădăcinii de cicoare pentru tulburări digestive ușoare are o tradiție bine documentată în Europa.
Preparatele din rădăcină sunt folosite pentru:
- senzația de plenitudine după masă;
- balonare;
- digestie lentă;
- lipsa temporară a poftei de mâncare.
Substanțele amare din rădăcină participă la această acțiune. Gustul amar declanșează reflexe digestive și poate favoriza secrețiile implicate în procesarea alimentelor.
Datele farmacologice arată și o influență asupra secreției biliare. Bila este produsă de ficat și intervine în digestia grăsimilor, motiv pentru care această proprietate explică, cel puțin parțial, utilizarea tradițională a cicoarei după mese grele sau atunci când digestia pare încetinită.
Agenția Europeană a Medicamentului recunoaște utilizarea tradițională a rădăcinii de cicoare pentru ameliorarea simptomelor digestive ușoare, precum plenitudinea, flatulența și digestia lentă.
🦠 Inulina și flora intestinală
Cicoarea este una dintre cele mai cunoscute surse naturale de inulină.
Inulina nu este digerată în intestinul subțire în același mod ca zaharurile obișnuite. Ajunge în colon, unde este fermentată de microorganismele intestinale și funcționează ca substrat pentru anumite bacterii benefice.
Studiile efectuate cu inulină provenită din cicoare au observat:
- creșterea frecvenței scaunelor la persoanele cu tranzit lent;
- scaune mai moi;
- modificări favorabile ale unor bacterii intestinale, inclusiv Bifidobacterium;
- creșterea producției unor acizi grași cu lanț scurt rezultați prin fermentarea fibrelor.
Aceste rezultate provin însă în principal din studii care au folosit cantități standardizate de inulină sau produse concentrate din cicoare. O cană de decoct preparată acasă nu furnizează automat aceleași cantități.
💚 Dar ce legătură are cicoarea cu ficatul?
Relația dintre cicoare și ficat este mai interesantă decât simpla sa reputație de „plantă amară”.
În primul rând, stimularea fluxului biliar leagă direct utilizarea sa digestivă de sistemul hepatobiliar. Bila este produsă în ficat și participă la digestia și absorbția grăsimilor.
În plus, cicoarea conține compuși fenolici și alte substanțe cu activitate antioxidantă, iar efectele plantei asupra ficatului au fost cercetate inclusiv clinic.
O analiză care a reunit cinci studii clinice, cu 197 de persoane cu ficat gras non-alcoolic, a constatat că administrarea preparatelor cu cicoare a fost asociată cu scăderea valorilor a două enzime hepatice – ALT și AST.
Este un rezultat interesant și susține cercetarea cicoarei în domeniul sănătății hepatice. Studiile au folosit însă diferite preparate și părți ale plantei, nu exclusiv decoctul casnic de rădăcină. Prin urmare, pentru decoct, beneficiul cel mai bine documentat rămâne cel digestiv și legătura sa cu secreția biliară.
☕ Cum se prepară decoctul din rădăcină de cicoare
Pentru rădăcinile mai tari ale plantelor, decoctul este o metodă potrivită deoarece presupune fierberea lor pentru scurt timp.
Ingrediente
🌿 2–4 g rădăcină de cicoare uscată și mărunțită
💧 250 ml apă
Orientativ, aproximativ 3 g reprezintă în jur de o linguriță de rădăcină mărunțită, însă greutatea poate varia în funcție de cât de fin este tăiată planta.
Preparare
- Pune rădăcina mărunțită în 250 ml de apă rece.
- Adu apa până la punctul de fierbere.
- Lasă să fiarbă ușor aproximativ 3 minute.
- Oprește focul, acoperă vasul și mai lasă preparatul aproximativ 10 minute.
- Strecoară și consumă decoctul proaspăt preparat.
Conform monografiei europene pentru rădăcina de cicoare, cantitatea tradițională este de 2–4 g de rădăcină la 250 ml de apă, o dată pe zi.
⏰ Când se poate bea
Datorită caracterului amar și utilizării sale digestive, decoctul poate fi consumat în apropierea meselor.
Dacă este urmărit în special efectul asupra apetitului, preparatele amare sunt folosite tradițional înainte de masă.
Pentru digestia lentă sau senzația de plenitudine, poate fi consumat în cadrul utilizării digestive obișnuite, fără a fi necesară administrarea repetată a mai multor căni pe parcursul zilei.
🌱 Decoct sau cafea de cicoare?
Nu sunt același lucru.
Decoctul medicinal se prepară din rădăcină uscată și mărunțită, fiartă în apă.
Cafeaua de cicoare se obține de regulă din rădăcină prăjită și măcinată. Prăjirea modifică aroma și o parte din compoziția rădăcinii, rezultând băutura brună, aromată, folosită drept alternativă fără cofeină la cafea.
Pentru utilizarea tradițională digestivă este relevantă rădăcina uscată destinată preparării ceaiului sau decoctului.
⚠️ Contraindicații și precauții
- Rădăcina de cicoare este în general bine tolerată în cantitățile utilizate tradițional.
- Nu se utilizează în caz de alergie la cicoare sau la alte plante din familia Asteraceae/Compositae.
- Utilizarea medicinală nu este recomandată copiilor sub 12 ani.
- În timpul sarcinii și alăptării, utilizarea medicinală nu este recomandată deoarece nu există suficiente date privind siguranța.
- Pentru utilizarea tradițională a rădăcinii de cicoare nu sunt raportate interacțiuni medicamentoase semnificative.
- Dacă simptomele digestive persistă mai mult de aproximativ două săptămâni sau se agravează, este indicată evaluarea cauzei lor.
🌿 De reținut
Rădăcina de cicoare este mai mult decât materia primă pentru o băutură asemănătoare cafelei. Gustul său amar, compușii fenolici și conținutul de inulină explică de ce a rămas prezentă în fitoterapia digestivă.
Utilizarea sa tradițională este bine conturată pentru digestie lentă, balonare, senzație de plenitudine și lipsa temporară a apetitului, iar cercetările moderne au deschis și o direcție interesantă privind metabolismul intestinal și sănătatea hepatică.
Iar atunci când este folosită sub formă de decoct, cantitatea și modul de preparare fac diferența dintre o băutură aleatorie și utilizarea corectă a rădăcinii.
Surse
- European Medicines Agency (EMA) – Cichorii intybi radix – herbal medicinal product
- European Medicines Agency (EMA) – Assessment report on Cichorium intybus L., radix
- PubMed / Clinical Nutrition ESPEN – The effects of chicory supplementation on liver enzymes and lipid profiles in patients with non-alcoholic fatty liver disease: A systematic review and meta-analysis of clinical evidence
- PubMed / International Journal of Food Sciences and Nutrition – Effect of consumption of chicory inulin on bowel function in healthy subjects with constipation: a randomized, double-blind, placebo-controlled trial
- PMC / Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine – Cichorium intybus: Traditional Uses, Phytochemistry, Pharmacology, and Toxicology