Studiile au demonstrat de-a lungul timpului că persoanele care suferă de diabet de tip 2 au beneficii certe în urma consumării legumelor cu indice glicemic scăzut.
Nutriţionistul Igor Strokov a enumerat printre cele mai eficiente legume pentru ţinerea sub control a glicemiei spanacul, ţelina, varza de Bruxelles, zucchini, broccoli, ardeii capia şi conopida.
Potrivit experţilor americani, 100 de grame de broccoli conţin 3 grame de proteine şi 6 grame de carbohidraţi şi 2 grame de fibre. Broccoli este o legumă bogată în vitaminele B9, C şi K, precum şi în potasiu, magneziu, fier şi calciu.
La fel ca alte legume din familia cruciferelor (kale și conopidă, de exemplu), broccoli conține un compus numit sulforafan, care declanșează câteva procese antiinflamatoare care îmbunătățesc controlul asupra glucozei din sânge.
De altfel, numeroase studii au demonstrat că legumele crucifere echilibrează nivelul insulinei şi protejează împotriva a diferitelor tipuri de cancer.
La rândul său, varza conține multe fibre, care încetinesc asimilarea alimentelor consumate şi previn creşterile bruşte ale glicemiei.
Fie că sunt verzi, galbeni sau roşii, ardeii au un profil nutriţional care se remarcă prin abundenţa de antioxidanţi.
Alimente recomandate în regimul pentru diabet
Într-un regim pentru diabet zaharat, medicii recomandă consumarea unor grupe de alimente, cu accent pe cele cu nutrienţi cu adevărat hrănitori pentru organism:
carbohidrații sănătoși, adică cei complecși (cum ar fi fructele, legumele, cerealele integrale, leguminoasele și produsele lactate degresate);
alimentele bogate în fibre dietetice, cum ar fi legume, fructe, nuci, leguminoase (fasole, mazăre, năut și linte), făină din grâu integral și tărâțe de grâu;
peștele precum somonul, macroul, tonul, sardinele și alte tipuri de pește bogat în acizi grași Omega-3.
grăsimile bune, care te pot ajuta să îți scazi nivelul colesterolului: avocado, migdale, nuci pecan, nuci româneșți, măsline, ulei de măsline, de arahide, de rapiță.
Semne la care trebuie să fie atenţi pacienţii cu diabet
Multe persoane cu diabet reclamă ca simptome clasice setea excesivă, amorţeli ale mâinilor sau picioarelor, urinarea frecventă, scăderea inexplicabilă în greutate sau oboseala. Însă acestea nu sunt singurele simptome care pot sugera existenţa diabetului zaharat.
Oamenii de ştiinţă susţin că sunt şi alte simptome care pot orienta diagnosticul, pe lângă testele obişnuite de sânge, cum ar fi glicemia, testul de toleranţă la glucoză sau hemoglobina glicozilată (arată media glicemiilor din ultimele 3 luni).
Când valoarea glicemiei prezintă pericole
Glicemia variază pe parcursul zilei, de aceea este măsurată de obicei prin teste de sânge făcute dimineaţa, pe stomacul gol. Astfel, recoltarea sângelui se face înainte de masă, regula fiind să nu se consume alimente sau alte băuturi în afară de apă timp de cel puțin 8 ore.
Valorile cuprinse între 120 și 180 mg/dL pe stomacul gol sunt considerate la limită, adică au un risc mediu, probabil ești în fază de pre-diabet și trebuie să îți faci mai des analizele, ca să vezi cum evoluează, iar o glicemie care trece de 300 mg/dL este considerată urgență medicală.