muraturi

Ce se întâmplă dacă mănânci murături zilnic – recomandările nutriționiștilor 🥒

by Natura Vindecătoare 4 noiembrie 2025

Murăturile sunt nelipsite din bucătăria tradițională românească, mai ales în sezonul rece. Gustul lor acrișor și textura crocantă le fac aproape irezistibile. Totuși, mulți se întreabă: ce se întâmplă dacă le consumăm zilnic? Nutriționiștii au păreri bine argumentate despre acest obicei, iar rezultatele sunt surprinzătoare.

Beneficii

Sărace în calorii și grăsimi
Murăturile clasice, cum ar fi castraveții sau varza murată, conțin foarte puține calorii, fiind o opțiune ideală pentru cei care doresc să-și mențină greutatea. O porție de 100 g are în jur de 15–20 kcal. De asemenea, nu conțin grăsimi, ceea ce le face potrivite ca garnitură pentru preparate bogate în proteine.
Conținut bogat în vitamine și minerale
Murăturile oferă o cantitate utilă de vitamina K, importantă pentru sănătatea oaselor și coagularea sângelui. În plus, conțin și mici cantități de vitamina A, C și minerale precum calciu, potasiu și magneziu, care contribuie la buna funcționare a organismului.
Susținerea digestiei prin probiotice
Murăturile obținute prin fermentație naturală (în saramură, nu în oțet) conțin bacterii benefice – probiotice – care susțin flora intestinală. Aceste bacterii contribuie la o digestie sănătoasă și întăresc sistemul imunitar. Nutriționiștii subliniază că acest tip de murături este preferabil celor conservate industrial.
Efect antioxidant și imunitar
Procesul de fermentație naturală menține o parte din antioxidanții din legumele folosite. Antioxidanții ajută la combaterea radicalilor liberi și la reducerea stresului oxidativ, ceea ce sprijină sănătatea celulelor și întărește imunitatea.
Stimularea apetitului și a secrețiilor digestive
Gustul acru și sarea din murături stimulează secrețiile gastrice, favorizând digestia. Acest efect este benefic mai ales persoanelor cu apetit scăzut sau celor care se confruntă cu digestii lente.

Ce spun studiile 🧪

Cercetările arată că murăturile pot avea efecte pozitive și negative, în funcție de modul de preparare și cantitatea consumată:

Un studiu realizat pe un grup de tinere a arătat că un consum zilnic crescut de murături poate fi asociat cu un indice de masă corporală mai mare și o tensiune arterială mai ridicată, din cauza conținutului de sodiu.
Alte cercetări au evidențiat că murăturile fermentate natural au efecte probiotice comparabile cu iaurtul, îmbunătățind digestia și imunitatea intestinală.
Nutriționiștii recomandă alegerea murăturilor fără oțet, preparate doar cu apă și sare, deoarece acestea favorizează dezvoltarea bacteriilor benefice.
În același timp, specialiștii avertizează că un consum zilnic excesiv de murături poate contribui la creșterea retenției de apă și la dezechilibre electrolitice.
Alte studii au arătat că o porție mică de murături (50–100 g/zi) poate susține digestia, însă cantitățile mai mari cresc riscul de hipertensiune.

Recomandările nutriționiștilor 👩‍⚕️

Consumați murături fermentate natural, nu cele în oțet.
Limitați cantitatea la 50–100 g pe zi.
Evitați murăturile foarte sărate, mai ales dacă aveți hipertensiune.
Asociați-le cu alimente bogate în potasiu (banane, legume verzi), pentru a echilibra aportul de sodiu.
În perioadele de caniculă sau efort intens, consumul frecvent de murături nu este recomandat, deoarece poate accentua deshidratarea.

Contraindicații ⚠️

Persoanele cu hipertensiune arterială, boli renale sau retenție de lichide ar trebui să evite consumul zilnic.
Copiii și femeile însărcinate trebuie să reducă aportul de alimente foarte sărate.
Murăturile din comerț pot conține aditivi, conservanți și cantități mari de oțet – de aceea se recomandă prepararea acasă.
Consumul excesiv poate irita stomacul, favorizând apariția gastritei sau a refluxului gastroesofagian.

Știați că… 🥬

În timpul fermentației, legumele produc acid lactic, un conservant natural care împiedică dezvoltarea bacteriilor periculoase.
În Coreea, kimchi-ul (o variantă de murături fermentate) este considerat aliment național și este consumat zilnic.
O singură felie de murătură poate conține până la 300–400 mg sodiu.
În trecut, marinarii consumau murături pentru a preveni scorbutul, datorită conținutului de vitamina C.
Murăturile din varză pot conține enzime care sprijină detoxifierea ficatului.

Surse

health.clevelandclinic.org – „Are Pickles Good for You?”
realsimple.com – „Are Pickles Healthy?”
pmc.ncbi.nlm.nih.gov – „Association of Pickle Consumption with BMI and Blood Pressure among Iranian Women”

4 noiembrie 2025 0 comentarii

Murăturile sunt super-sănătoase (în cantități moderate) datorită procesului de fermentație – află ce beneficii minunate au

by Natura Vindecătoare 5 decembrie 2022

Murăturile au un conținut redus de calorii și respectiv de grăsimi, fiind bogate în vitamina K, această vitamină ajută în special la coagularea sângelui în urma leziunilor traumatice. Se pot regăsi și alte vitamine și minerale în compoziție, însă din cauza procesului de fermentație care intervine, este vorba de o cantitate mult mai mică decât la legumele în stare crudă: calciu, potasiu, fosfor, magneziu, fier, zinc, cupru și mangan. Murăturile conțin și cantități mici de vitamine din complexul B, vitamina A și foarte putină vitamina C și acid folic. Au fost identificați și antioxidanți în cantitate redusă: betacaroten și luteină, care protejează ochii de boli cronice prin filtrarea luminii albastre din retină și acționează ca un antioxidant (combat radicalii liberi care cauzează degradarea celulară, ce poate conduce la cancer, boli de inimă și altele). Se pare că sunt și o sursă bună de fibre alimentare, acestea contribuie la un tranzit intestinal optim, scad colesterolul și glicemia, reducând riscul de boli cardiace și diabet. Un aspect mai puțin sănătos constă în faptul că, evident, conțin o cantitate extrem de ridicată de sare, ceea ce poate contribui la o serie de afecțiuni, mai ales dacă sunt consumate în cantitate mare (prin urmare, se recomanda consumul cu moderație).
Deoarece constituie o sursă excelentă de probiotice, similare celor din iaurt, culturile probiotice produse în timpul fermentației acidului lactic al legumelor sunt cunoscute a dispune de multe beneficii, cum sunt: sănătate îmbunătățită a tractului intestinal, funcționare mai bună a sistemului imunitar, disponibilitate crescută a nutrienților, alergii reduse, ameliorarea inflamației, protecția împotriva infecțiilor microbiene, menținerea în parametri optimi a florei intestinale, care poate ajuta la controlul creșterii în greutate și al apetitului. Conform unui studiu realizat de Nancy Lee Bentley, consultant în nutriție și sănătate, asupra afecțiunilor ce pot fi tratate/ameliorate cu ajutorul probioticelor, s-a demonstrat efectul benefic asupra: sindromului de colon iritabil, dermatitei atopice, diareei, rinitei alergice și chiar asupra banalei răceli.
Murăturile reduc simptomele răcelii și gripei. Contribuie la dezvoltarea sistemului imunitar al copiilor.
Studiile demonstrează că probioticele menționate anterior pot reduce riscul de cancer de colon.
Studii recente sugerează că flora intestinală comunică cu sistemul nervos central și că are un impact potențial asupra funcționării creierului și comportamentului, inclusiv asupra anxietății, dispoziției, cogniției și durerii.

Microflora intestinală acționează ca un indicator pentru transferul orizontal al genelor între microbi. Acest aspect sporește potențialul pentru adaptabilitate al sănătății intestinale la factori externi și interni.
Unele studii indică o asociere între aportul de nitrat anorganic prin sucul de sfeclă și scăderea tensiunii; sfecla murată s-a demonstrat a reduce crampele musculare.
Fermentarea acidului lactic produce antioxidanți și nutrienți importanți, precum folatul (acidul folic), foarte important pentru dezvoltarea fetală și producerea de celule sanguine.
În cazul murăturilor fermentate cu oțet, s-a luat în considerare faptul că pot intensifica metabolismul de ardere a grăsimilor, însă este vorba de un efect minim; un efect notabil al oțetului, însă, se observă asupra nivelului glicemiei (acizii din acesta încetinesc digestia și asimilarea carbohidraților, un aspect pozitiv pentru sănătate).
Murăturile în saramură sunt benefice în lupta împotriva microbilor intestinali. Când legumele fermentează, în procesul de murare, se creează acidul lactic. Acest acid ajută la diminuarea colesterolului, îmbunătățește circulația și reduce tensiunea arterială. De asemenea, murăturile în saramură ajută sistemul digestiv și aduc un aport de ” bacterii bune ” în intestine. Sunt benefice și pentru diabetici, dar în cantități mici.
Cei care consuma în mod frecvent murături au mai puține probleme cu pielea, cu astmul și cu anumite disfuncții ale sistemului imunitar.
Murăturile în oțet aduc și ele câteva beneficii importante pentru organismul uman. Oțetul ajută sistemul imunitar și digestiv, calmează anumite dereglări digestive și distruge depozitele nocive de calciu din încheieturi. Pe lângă aceste beneficii, murăturile în oțet au și un gust foarte bun. Oțetul este benefic și pentru cei care suferă de hipertensiune și ajută la tratarea infecțiilor urinare.
Murăturile în oțet ajută la remineralizarea oaselor și luptă împotriva infecțiilor. Oțetul este, de asemenea, antibacterian și antifungic și ajută la inhibarea dezvoltării bacteriei E.coli.
În ultima vreme, gospodinele au început să înlocuiască oțetul de vin cu cel de mere. Acesta aduce și mai multe beneficii organismului. Oțetul de mere conține numeroase minerale, pectină si aminoacizi care nu trebuie să lipsească din dietele sănătoase.

5 decembrie 2022 0 comentarii

Mâncăruri Toate articolele

4 rețete de murături extraordinar de gustoase dar și benefice pentru sănătate

by Natura Vindecătoare 15 iulie 2022

Nu există gospodărie din România care să nu aibă în cămară borcane cu murături, așa că venim și noi cu câteva idei pentru dumneavoastră:
👉 Conopidă murată cu ardei gras
✔️ Ingrediente:
– 2 kg de conopidă
– 1 kg ardei gras roșu
– 1 hrean
– 1 mănunchi de mărar uscat
– 1 mănunchi de frunze de țelină
– 2 plicuri de mirodenii pentru murături
– 300 g zahăr
– 600 ml oțet de vin de 9 grade
– apă
✔️ Mod de preparare:
– Se curăță și se spală conopida și se desface în buchețele.
– Se spală și se îndepărtează cotorul și semințele ardeilor și se taie în jumătăți.
– Se pregătesc borcanele și se adaugă câte o crenguță de mărar, una de țelina și fâșii de hrean, pe fundul fiecăruia.
– Se așază ardeii și conopida până se umplu borcanele.
– Deasupra se pune din nou hrean, mărar și țelină. Se pregătește lichidul conform instrucțiunilor de pe plicuri și se toarnă peste legume. Se pun capacele și se depozitează în cămară.
👉 Castraveți bulgărești
✔️ Ingrediente:
– 8-10 castraveți sau mai mulți, depinde ce cantitate vreți să puneți la borcane
– 70 ml oțet
– 3 linguri zahăr
– sare grunjoasă
– 10 boabe de piper
– 10 boabe de muștar
– foi de dafin
– câteva rondele de ceapă
– 100 ml apă
✔️ Mod de preparare:
– Ingredientele se multiplă în funcție de numărul de castraveți aleși pentru murat.
– Pentru că am avut grijă să sterilizăm borcanele și capacele înainte, tot ce trebuie să facem acum este să spălăm castraveții.
– Ceapa se taie solzișori, moment în care se poate trece la punerea ingredientelor în borcane.
– În fiecare borcan se pun castraveți, ceapă, o frunză de dafin, boabe de piper și de muștar.
– Deasupra castraveților se presară puțin zahăr și sare pentru ca aceștia să devină dulci-acrișori.
– Se adaugă oțelul, iar apoi se umple restul de borcan cu apă.
– Fiecare borcan în parte trebuie să se agite pentru a se dizolva bine zahărul și sarea.
– Borcanele cu castraveți se pun la fiert, la bain marie, timp de 20-30 de minute.
– Sfat: apa în care fierb borcanele trebuie să ajungă până la gura recipientului
– Borcanele se scot din apă până castraveții încep ușor să-și schimbe culoarea.
– Borcanele se lasă acoperite pe o suprafață plană pentru a se răcori complet.
– Se depozitează în cămară când sunt răcite de tot.
📌 Despre beneficiile castraveților murați.

👉 Gogoșari la oțet
✔️ Ingrediente:
– 2 kg de gogoşari cântăriţi după ce au fost curăţaţi
– 350 ml oţet de 9 grade
– 1000 ml de apă
– 30 g (1 lingură) de sare grunjoasă neiodată
– 180 g (6 linguri) de zahăr
– 1 rădăcină de hrean
– 3-4 foi de dafin
– boabe de piper
– boabe de muştar
✔️ Mod de preparare:
– Pune în borcane foi de dafin, boabe de piper și de muștar și câteva fâșii de hrean. Hreanul are rolul de a menține gogoșarii tari și crocanți, dar și pentru a le aduce un plus de gust, având o aromă mai piperată. Dacă nu vă place, rezumați-vă doar la câteva fâșii.
– Spală gogoșarii înainte, taie-i în sferturi și îndepărtează cotoarele. Lasă-i la scurs.
– Pune la fiert oțetul împreună cu apa, sarea, zahărul și condimentele, iar când lichidul ajunge la fierbere pune gogoșarii și lasă-i 4-5 minute să dea în clocot până se înmoaie puțin.
– Dacă nu încap toți odată, repetă operațiunea până îi opărești pe toți. Așează cu grijă gogoșarii în borcane, dar totuși să stea lejer, ca să aibă loc oțetul printre ei.
– Lasă compoziția lichidă să se răcească, ulterior pune-o peste legume. Lasă borcanele la rece și depozitează-i în cămară.
– Gogoșarii vor fi murați în decursul a 10-14 zile, depinde și de temperatura în care îi țineți.
– Este foarte important ca borcanele și capacele să fie sterilizate în prealabil la cuptor preț de 15 minute, la 150 de grade Celsius!
👉 Castraveți în saramură
✔️ Ingrediente:
– 3 kg castraveți
– 4 crenguțe de mărar uscat
– câteva frunze de vișin
– 2 linguri de boabe de muștar
– 1 lingură boabe de piper
– 3-4 rădăcini de hrean
– o căpățână de usturoi
– 2-3 foi de dafin
– 3 linguri de sare grunjoasă
– 3 litri de apă
✔️ Mod de preparare:
– Se sterilizează borcanele.
– Se spală şi se aleg castraveții. Se dau la o parte cei moi sau loviți.
– Se amestecă 3 litri de apă cu 3 linguri rase de sare şi se pun la fiert. Se ia amestecul de pe foc şi se lasă să se răcească 10-15 minute.
– Pe fundul borcanului se pun cățeii de usturoi curăţaţi şi crenguțele de mărar.
– Se așează castraveții şi printre ei se pun tulpini de hrean curățate şi tăiate în jumătăți sau sferturi.
– Se intercalează printre castraveți frunze de vișin şi de dafin. Apoi se adăugă boabele de muștar şi de piper.
– La sfârșit se toarnă saramura fierbinte peste castraveți. Se închide borcanul cu capac şi se lasă cu capacul în jos 10-15 minute.
– Se acoperă cu pături până a doua zi. Apoi se depozitează borcanele în loc uscat, răcoros şi întunecat.

15 iulie 2022 0 comentarii

Sănătate Toate articolele

Castraveți murați – gustoși și cu beneficii extraordinare pentru sănătate

by Natura Vindecătoare 2 decembrie 2021

👉 O scurtă istorie a murăturilor
Murăturile există de secole. Oamenii au început mai întâi să mureze fructe și legume în subcontinentul indian, dar la scurt timp după aceea, conceptul a devenit faimos în alte părți ale lumii.
Este posibil ca modalitățile de preparare să se fi schimbat pe măsură ce a trecut granițele în diferite țări, dar scopul final a rămas același – de a prelungi perioada de valabilitate a anumitor fructe și legume.
Murarea îmbunătățește nu numai gustul alimentelor, ci și păstrează intacți nutrienții acestora. Aflați mai multe despre profilul nutrițional al castraveților murați în secțiunea următoare.
👉 Profilul nutrițional al castraveților murați
Castraveți murați la borcan cu mărar sunt murăturile cele mai des făcute care conțin nutrienți sănătoși. Un castravete murat mare (45 g) conține următorii nutrienți:
– Sodiul (326 mg) și potasiul (46,2 mg) se găsesc din abundență în murăturile cu mărar. Calciul este pe locul al treilea la 21,8 mg. Urmează fosfor și magneziu (46 mg și, respectiv, 2,87 mg). Oligoelemente precum zincul, cuprul, manganul și fierul se găsesc în cantități mai mici.
– Castraveții murați cu mărar au un conținut scăzut de carbohidrați (8 g) și grăsimi (0,7 g).
– Conțin doar 0,4 g de fibre.
– Când vine vorba de vitamine, un castravete murat cu mărar are 848 µg de vitamina C, 81 µg de acid pantotenic (vitamina B5), 44 µg de niacină (vitamina B3) și 18,2 µg de beta-caroten. De asemenea, conține 6,87 µg de vitamina K, 48 µg de vitamina E și 1,68 µg de vitamina A. Sunt prezente și alte vitamine, dar în cantități mai mici.
👉 Beneficiile pentru sănătate ale murăturilor
De la menținerea unui intestin sănătos până la prevenirea cancerului colorectal, consumul de murături are multe beneficii pentru sănătate. Verifică-le mai jos:
1. Poate promova bacteriile intestinale
Murăturile conțin bacterii bune care ajută la descompunerea zaharurilor din alimente. Acest proces adaugă un gust acru murăturilor și îmbunătățește sănătatea probiotică a corpului, ceea ce este important pentru menținerea unui intestin sănătos. În plus, studii multiple au concluzionat că microflora din murăturile fermentate îmbunătățește microbiota intestinală.

2. Poate ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge
Un studiu efectuat pe adulți japonezi cu diabet a arătat că consumul de alimente fermentate, inclusiv boabe de soia și castraveți murați, a scăzut efectele și simptomele diabetului de tip 2. În plus, fitoestrogenii și peptidele bioactive prezente în murături pot ajuta la reglarea nivelului de zahăr din sânge. Cu toate acestea, cercetările în acest sens sunt limitate.
3. Poate ajuta la reducerea nivelului de colesterol
Cercetările sugerează că consumul de castraveți murați ajută la reducerea nivelului de colesterol, datorită fermentației cauzate de bacteriile de acid lactic găsite în aceste murături.
4. Poate ajuta la gestionarea simptomelor premenstruale
Un studiu experimental sugerează că consumul de murături poate ajuta la reducerea crampelor musculare. Crampele apar atunci când există o lipsă de hidratare, ceea ce provoacă un dezechilibru al nivelurilor de electroliți din corpul tău. Sodiul și potasiul prezent în saramura murăturilor pot ajuta la îmbunătățirea acestei situații prin echilibrarea electroliților și îmbunătățirea hidratării în organism. Cu toate acestea, cercetările în acest sens sunt limitate.
5. Ajută la menținerea nivelului de electroliți în timpul unei diete Keto
Aportul scăzut de carbohidrați din dieta keto duce la o reducere a producției de glucoză. Această reducere declanșează producția de corpi cetonici și poate provoca deshidratare. Murăturile sunt bogate în sodiu și potasiu. Aportul acestor alimente bogate în aceste minerale poate ajuta la menținerea unui echilibru între electroliți și la menținerea corpului hidratat. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a demonstra acest efect al murăturilor.
6. Poate reduce daunele oxidative
Murăturile conțin cantități mari de vitamine C și E, care au proprietăți antioxidante. În plus, alimentele fermentate conțin antioxidanți esențiali cum ar fi riboflavină, acid folic, cobalamină, menachinonă și tiamina. Toți acești antioxidanți ajută la reducerea stresului oxidativ care poate provoca daune corpului tău la nivel celular.
Un studiu sugerează că murăturile tradiționale indiene conțin antioxidanți care pot ajuta la prevenirea formării benzenului, reducând astfel daunele celulare.
7. Poate preveni anumite tipuri de cancer
Murăturile sunt o mare putere de bacterii probiotice. Potrivit unui studiu realizat în India, bacteriile probiotice pot ajuta la prevenirea tumorilor canceroase la nivelul colonului, ficatului și vezicii urinare.
Murăturile fermentate conțin și anumite tulpini probiotice care pot ajuta la prevenirea cancerului colorectal.
Pregătirea castraveților murați acasă este una dintre cele mai bune modalități de a obține toate aceste beneficii fără a pierde prea mulți nutrienți în urma procesării.
👉 Efectele secundare ale murăturilor
Excesul de sodiu și histamina din murături poate cauza probleme la ficat și rinichi, deși nu există suficiente cercetări pentru a demonstra acest lucru.
Diverse studii au descoperit că consumul excesiv de murături poate crește riscul de cancer gastric, stomacal și esofagian.

2 decembrie 2021 1 comment

Sănătate Toate articolele

12 alimente fermentate pentru un intestin sănătos și sănătate generală

by Natura Vindecătoare 24 martie 2021

Indiferent dacă vă dați seama sau nu, fermentarea este un proces folosit pentru a produce unele dintre alimentele și băuturile preferate din lume. Exemple de alimente fermentate includ vinul, berea, iaurtul, anumite brânzeturi îmbătrânite și chiar ciocolata și cafeaua.
Unul dintre cele mai populare alimente fermentate la nivel global este iaurtul, care a fost consumat în anumite părți ale lumii de mii de ani.
De-a lungul istoriei, fermentarea alimentelor le-a oferit strămoșilor noștri opțiunea de a prelungi prospețimea cerealelor, legumelor și laptelui care le-au fost disponibile în diferite anotimpuri.
Care sunt beneficiile alimentelor fermentate? Potrivit unui număr mare de studii, consumul de alimente fermentate este cel mai convenabil mod de a obține o doză zilnică de bacterii probiotice benefice.
Unele dintre numeroasele moduri în care aceste alimente susțin sănătatea generală includ îmbunătățirea digestiei și funcției cognitive, creșterea imunității, ajutor la tratarea bolilor intestinului iritabil, furnizarea de minerale care construiesc densitatea osoasă, ajutor la combaterea alergiilor și uciderea drojdiei și microbilor dăunători.
👉 Top 13 alimente fermentate
Mai jos este o listă cu unele dintre cele mai bune alimente fermentate care trebuie incluse în dieta ta:
1. Chefir
Chefirul este un produs lactat fermentat (fabricat din lapte de vacă, de capră sau de oaie). Beneficiile chefirului includ furnizarea de niveluri ridicate de vitamina B12, calciu, magneziu, vitamina K2, biotină, folat, enzime și probiotice.
Chefirul a fost consumat de peste 3000 de ani; termenul de “chefir” a fost inventat în Rusia și Turcia și înseamnă „a te simți bine”.
2. Kombucha
Kombucha este o băutură fermentată făcută din ceai negru și zahăr (cum ar fi zahărul din trestie, fructe sau miere). Conține o colonie de bacterii și drojdie care este responsabilă cu inițierea procesului de fermentare odată combinat cu zahăr.
Kombucha are urme de alcool, dar prea puțin pentru a provoca intoxicații sau chiar pentru a fi vizibil.
Alte alimente fermentate, cum ar fi iaurtul sau legumele fermentate, nu au deloc alcool.
3. Varza acră
Varza este unul dintre cele mai vechi alimente tradiționale, cu rădăcini foarte lungi în bucătăria germană, rusă și chineză, datând de 2.000 de ani sau mai mult.
Făcută din varză verde sau roșie fermentată, varza murată este bogată în fibre, vitamina A, vitamina C, vitamina K și vitaminele B. Este, de asemenea, o sursă excelentă de fier, cupru, calciu, sodiu, mangan și magneziu.
4. Murături
Nu credeați că murăturile au probiotice? Murăturile fermentate conțin o tonă de vitamine și minerale, plus antioxidanți și bacterii probiotice prietenoase cu intestinele.
❓Murăturile cumpărate din magazin sunt fermentate? De obicei nu.
Majoritatea murăturilor cumpărate din magazin sunt făcute cu oțet și castraveți și, deși acest lucru face ca murăturile să aibă un gust acru, acest lucru nu duce la fermentarea naturală. Murăturile fermentate trebuie făcute cu castraveți și saramură (sare + apă).
5. Miso
Miso este creat prin fermentarea boabelor de soia, orz sau orez brun cu koji, un tip de ciupercă. Este un ingredient tradițional japonez în rețete, inclusiv supă miso .
A fost un element esențial în dietele chinezești și japoneze de aproximativ 2.500 de ani.
6. Tempeh
O altă mâncare fermentată benefică făcută cu soia este tempehul, un produs care se creează prin combinarea boabelor de soia cu un starter de tempeh (care este un amestec de mucegai viu). Când stă o zi sau două, devine un produs dens, de tip prăjitură, care conține atât probiotice, cât și o doză puternică de proteine.
Tempeh este similar cu tofu, dar nu la fel de spongios și mai „granulat”.
7. Natto
Natto este un aliment popular în Japonia format din soia fermentată. Uneori se mănâncă chiar și la micul dejun în Japonia și se combină în mod obișnuit cu sos de soia, muștar karashi și ceapă japoneză.
După fermentare, dezvoltă un miros puternic, o aromă profundă și o textură lipicioasă și slabă pe care nu o apreciază toți cei care sunt noi în materie de natto.
8. Kimchi
Kimchi este un preparat coreean tradițional fermentat, care este făcut din legume, inclusiv varză, plus condimente precum ghimbir, usturoi și piper și alte condimente. Este adesea adăugat la rețetele coreene, cum ar fi boluri de orez, ramen sau bibimbap.
Este considerată o delicatesă coreeană care datează din secolul al VII-lea.
9. Brânză crudă
Brânzeturile din lapte crud se fac cu lapte care nu a fost pasteurizat. Laptele de capră, laptele de oaie și brânzeturile moi de vacă sunt deosebit de bogate în probiotice, inclusiv thermophillus, bifudus, bulgaricus și acidophilus.
Pentru a găsi brânzeturi adevărate fermentate / îmbătrânite, citiți eticheta ingredientului și căutați brânza care NU a fost pasteurizată. Eticheta trebuie să indice faptul că brânza este crudă și a fost învechită de șase luni sau mai mult.
10. Iaurt
Este laptele fermentat la fel ca iaurtul? În esență, da.
Iaurtul și chefirul sunt produse lactate unice, deoarece sunt foarte disponibile și sunt unul dintre alimentele probiotice de top pe care mulți oameni le consumă în mod regulat. Iaurtul probiotic este acum cel mai consumat produs lactat fermentat din Statele Unite și din multe alte țări industrializate.
Atunci când cumpărați iaurt, vă recomandăm să căutați trei lucruri: în primul rând, că provine din lapte de capră sau de oaie dacă aveți probleme cu digestia laptelui de vacă; în al doilea rând, că este făcut din laptele animalelor care au fost hrănite cu iarbă; și al treilea, că este organic.
11. Oțet de mere
Oțetul de mere crud este fermentat și conține unele probiotice. De asemenea, conține anumite tipuri de acizi, cum ar fi acidul acetic, care susține funcția de probiotice și prebiotice în intestin.
Cu toate acestea, majoritatea oțeturilor disponibile în supermarket nu conțin probiotice.
Puteți adăuga o lingură de oțet de mere la o băutură de două ori pe zi. Înainte de micul dejun și prânz sau micul dejun și cină, adăugați o lingură de oțet de mere la masă și apoi începeți să consumați mai multe legume fermentate, cum ar fi varza murată și kimchi sau să beți cvas pentru a crește cu adevărat nivelurile probiotice.

12. Cvas
Cvasul este o băutură fermentată tradițională cu un gust similar cu berea. La fel ca kombucha, trece printr-un proces de fermentare și conține probiotice.
Este fabricat din pâine de secară veche și acidulată și este considerată o băutură nealcoolică, deoarece conține doar aproximativ 0,5% până la 1,0% alcool. Cu cât fermentează mai mult, cu atât este mai susceptibil să crească nivelul de alcool.
Dacă nu ați gustat niciodată cvasul, are o aromă acidulată, pământească, sărată. Uneori se prepară cu arome din fructe (cum ar fi stafide și căpșuni) și ierburi (cum ar fi menta) pentru a-l face mai atrăgător.
👉 Beneficii pentru sănătate
Astăzi auzim adesea despre beneficiile consumului de alimente fermentate pentru sănătatea intestinelor și există motive întemeiate.
Consumul alimentelor fermentate, probiotice, are multe efecte pozitive nu numai asupra sistemului digestiv, ci practic asupra întregului corp. Microbii pe care îi obținem din consumul acestor alimente ajută la crearea unei căptușeli de protecție în intestine și protejează împotriva factorilor patogeni, cum ar fi salmonella și E.coli.
Nutriția alimentelor fermentate este, de asemenea, importantă pentru creșterea anticorpilor și construirea unui sistem imunitar mai puternic; în plus, reglează pofta de mâncare și reduc pofta de zahăr și de carbohidrați rafinați. De fapt, consumul de alimente cultivate / probiotice poate ajuta la tratarea candidei.
Un alt beneficiu este că lacto-fermentația îmbunătățește conținutul de nutrienți al alimentelor și face ca mineralele din alimentele cultivate să fie mai ușor disponibile. Bacteriile din alimentele fermentate produc, de asemenea, vitamine și enzime care sunt benefice pentru digestie / sănătatea intestinului.
Un studiu publicat în Journal of Applied Microbiology afirmă: „Investigațiile științifice recente au susținut rolul important al probioticelor ca parte a unei diete sănătoase atât pentru oameni, cât și pentru animale și poate fi o cale de a oferi o siguranță, rentabilă și abordare „naturală” care adaugă o barieră împotriva infecției microbiene. ”
Credeți sau nu, există acum chiar dovezi că alimentele fermentate reduc anxietatea socială. Cercetări recente conduse de Școala de Asistență Socială a Universității din Maryland au descoperit o legătură între tulburarea de anxietate socială și sănătatea intestinului.
O mare parte din emoțiile noastre par a fi influențate de nervii din intestin (sistemul nostru nervos enteric). Se pare că microbiota influențează comunicarea intestin-creier, controlul dispoziției și comportamentele.
În studiile la animale, s-a constatat că depresia este legată de interacțiunea creierului și a sănătății intestinului, iar persoanele cu sindrom de oboseală cronică au beneficiat, de asemenea, de consumul de probiotice.
Mai jos sunt avantajele consumului celor mai comune alimente fermentate:
•Iaurt – S-a constatat că aportul de iaurt este asociat cu o calitate mai bună a dietei generale, profiluri metabolice mai sănătoase și tensiune arterială mai sănătoasă.
•Kombucha – După ce a fost fermentată, kombucha devine carbogazoasă și conține oțet, vitamine B, enzime, probiotice și o concentrație ridicată de acid (acetic, gluconic și lactic).
•Varza acră – Studiile sugerează că varza acră are o varietate de efecte benefice asupra sănătății umane; poate ajuta la stimularea sănătății digestive, la circulație, la combaterea inflamațiilor, la întărirea oaselor și la reducerea nivelului de colesterol.
•Murături – Murăturile pot ajuta la abordarea deficienței vitaminei K, deoarece o murătură mică conține 18% din valoarea zilnică a acestei vitamine liposolubile, care joacă un rol important în sănătatea oaselor și a inimii.
•Kimchi – Kimchi este cunoscut pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare și digestive și are un nivel ridicat de antioxidanți care poate ajuta la reducerea riscului unor afecțiuni grave de sănătate, cum ar fi cancerul, diabetul, obezitatea și ulcerele gastrice.
•Natto – Conține bacilul probiotic extrem de puternic subtilis, care s-a dovedit că sprijină sistemul imunitar și sănătatea cardiovasculară. De asemenea, îmbunătățește digestia vitaminei K2. În plus față de aceste beneficii natto, conține o enzimă antiinflamatoare puternică numită nattokinază, care s-a dovedit a avea potențiale efecte de combatere a cancerului.
•Miso – Miso are proprietăți anti-îmbătrânire și poate ajuta la menținerea sănătății pielii. De asemenea, stimulează sistemul imunitar, poate ajuta la scăderea riscului anumitor tipuri de cancer, îmbunătățește sănătatea oaselor și promovează un sistem nervos sănătos.
Tempeh – Tempeh conține niveluri ridicate de vitamine B5, B6, B3 și B2. Consumul său regulat poate ajuta la reducerea colesterolului, la creșterea densității osoase, la reducerea simptomelor menopauzei, la promovarea recuperării musculare și are aproximativ același conținut de proteine ca și carnea.

24 martie 2021 0 comentarii

Știați că Toate articolele

Benzoat de potasiu – utilizări, alimente si efecte secundare

by Natura Vindecătoare 28 septembrie 2020

Benzoatul de potasiu este un conservant adăugat în mod obișnuit produselor alimentare dar il gasim si in produse de înfrumusețare și de îngrijire a pielii pentru a le mări durata de valabilitate.
În timp ce acest compus este aprobat pentru utilizare în multe țări, acesta a fost supus controlului pentru posibilele sale efecte secundare. Acestea variază de la reacții alergice severe la hiperactivitate până la un risc crescut de cancer.
Cu toate acestea, vă puteți întreba dacă aceste efecte secundare sunt susținute de cercetare.
Acest articol trece în revistă benzoatul de potasiu, care alimente îl conțin și posibilele sale efecte secundare.
Ce este benzoatul de potasiu și cum se folosește?
Benzoatul de potasiu este o pulbere albă, fără miros, care se obține prin combinarea acidului benzoic și a sării de potasiu la căldură.
Acidul benzoic este un compus găsit în mod natural în plante, animale și produse fermentate. Derivat inițial din rășina benzoică a anumitor specii de arbori, este acum în mare parte produsă industrial.
Sărurile de potasiu sunt extrase de obicei din mine de sare sau din anumite minerale.
Benzoatul de potasiu este utilizat ca conservant, deoarece previne dezvoltarea bacteriilor, drojdiei și în special a mucegaiului. Ca atare, este adesea adăugat produselor alimentare, de frumusețe și de îngrijire a pielii pentru a-și prelungi durata de valabilitate.
Câteva articole de înfrumusețare și îngrijire a pielii care pot adăposti acest ingredient sunt șampoanele, balsamurile, produsele de curățare a feței și cremele hidratante.
Ce alimente îl conțin?
Benzoatul de potasiu poate fi găsit într-o varietate de alimente ambalate, inclusiv:
Băuturi: sucuri acidulate, băuturi aromate și anumite sucuri de fructe și legume
Dulciuri: bomboane, ciocolată și produse de patiserie
Condimente: sosuri procesate și sosuri pentru salate , plus murături și măsline
Unturi: anumite margarine, gemuri și jeleuri
Carne și pește prelucrat: pește și fructe de mare sărate sau uscate, precum și anumite mezeluri
Acest conservant se adaugă și unor suplimente de vitamine și minerale. În plus, este utilizat ca alternativă de benzoat de sodiu în alimentele care necesită un conținut mai scăzut de sodiu.
Puteți afla dacă un aliment conține benzoat de potasiu uitându-vă la lista de ingrediente. Poate fi numit și E212, care este numărul său aditiv alimentar european.
Rețineți că alimentele făcute cu benzoat de potasiu sunt, în general, prelucrate puternic și conțin mai puțini nutrienți și compuși benefici decât cele minim prelucrate. Prin urmare, cel mai bine este să vă limitați aportul de aceste articole – indiferent de conținutul lor de benzoat de potasiu.

Benzoatul de potasiu este dăunător sau sigur?
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) consideră că benzoatul de potasiu este un conservant alimentar sigur.
Reacții adverse posibile
Acestea fiind spuse, acest compus vine cu potențiale efecte secundare.
Atunci când un aliment sau o băutură care conține atât benzoat de potasiu, cât și acid ascorbic (vitamina C) si este expus la căldură sau lumină, acesta poate forma benzenul chimic.
Alimentele care conțin benzen pot provoca urticarie sau reacții alergice severe, în special la persoanele predispuse la eczeme, mâncărimi ale pielii sau la nasul înfundat sau curgător.
Expunerea la mediu a benzenului din factori precum autovehiculele, poluarea sau fumul de țigară este, de asemenea, legată de un risc crescut de cancer. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă ingerarea unor cantități mici prezintă aceleași riscuri pentru sănătate.
Unele cercetări sugerează în continuare că copiii mici expuși la compuși care conțin benzen sau acid benzoic, cum ar fi benzoatul de potasiu, pot avea un risc mai mare de tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii.
În general, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina efectele asupra sănătății acestui conservant.
Limite de admisie
OMS și EFSA au definit aportul zilnic maxim acceptabil în condiții de siguranță de benzoat de potasiu ca 5 mg pe kg de greutate corporală.
Nivelurile maxime permise de benzoat de potasiu variază în funcție de tipul alimentelor procesate. De exemplu, băuturile aromate pot conține până la 36 mg pe cană (240 ml), în timp ce gemurile de fructe pot adăposti până la 7,5 mg pe lingură (15 grame).
Pentru referință, un adult de 155 de kilograme (70 kg) ar trebui să bea în jur de 10 cani (2,4 litri) de suc acidulat pentru a depăși aportul zilnic maxim.
Deși există un risc mic ca adulții să depășească aportul zilnic maxim, cel mai bun mod de a evita nivelurile ridicate ale acestui aditiv este să vă limitați consumul de alimente procesate. Limitările sunt deosebit de importante pentru sugari, copii mici și copii, deoarece pot depăși limita maxima dacă urmează o dietă foarte procesată.

28 septembrie 2020 0 comentarii