zeaxantina

Kaki, supranumit și „piersica zeilor”, este un fruct care fascinează prin culoarea sa intensă și gustul dulce-catifelat. Originar din Asia, a devenit tot mai prezent în alimentația românilor datorită conținutului bogat de antioxidanți, vitamine și fibre. În sezonul rece, acest fruct portocaliu-auriu nu doar că aduce o pată de culoare în farfurie, ci și un puternic aliat pentru imunitate și frumusețea pielii. 🍊

🍃 Beneficii majore ale fructului kaki

1. Sprijină imunitatea și protejează organismul de infecții

Kaki este o sursă excelentă de vitamina C, beta-caroten și compuși fenolici. Aceștia contribuie la stimularea producerii de globule albe și la combaterea radicalilor liberi care afectează sistemul imunitar. Consumat regulat, kaki ajută organismul să lupte mai eficient împotriva infecțiilor virale și bacteriene, mai ales în sezonul rece. 🍊

2. Contribuie la sănătatea inimii ❤️

Datorită conținutului ridicat de potasiu, fibre și antioxidanți (precum taninurile și flavonoidele), kaki reduce nivelul colesterolului „rău” (LDL) și îmbunătățește circulația sângelui. Consumul regulat de kaki poate reduce riscul de hipertensiune și boli cardiovasculare, conform studiilor publicate în Food Chemistry Journal.

3. Îmbunătățește digestia și detoxifică organismul

Bogat în fibre solubile, kaki susține tranzitul intestinal și ajută la eliminarea toxinelor. Pectina prezentă în pulpă reglează digestia, previne constipația și contribuie la echilibrul florei intestinale. În același timp, efectul său ușor detoxifiant ajută ficatul și rinichii să funcționeze optim.

4. Protejează vederea și susține sănătatea ochilor 👁️

Kaki conține luteină, zeaxantină și beta-caroten – pigmenți naturali care protejează retina de efectele luminii albastre și de stresul oxidativ. Un consum regulat poate reduce riscul de degenerescență maculară și îmbunătățește vederea pe timp de noapte.

5. Încetinește procesul de îmbătrânire a pielii și menține elasticitatea

Fructul kaki are un conținut ridicat de antioxidanți, vitamina A și vitamina C, esențiale pentru sinteza colagenului. Acești compuși ajută la refacerea țesuturilor și la neutralizarea radicalilor liberi care duc la riduri și pierderea elasticității pielii. Multe măști naturale pe bază de kaki sunt folosite în Asia pentru tenul matur sau deshidratat. 🌺

6. Reglează nivelul glicemiei și combate pofta de dulce

Deși are un gust intens dulce, kaki are un indice glicemic moderat. Fibrele sale încetinesc absorbția zaharurilor și ajută la menținerea unui nivel stabil de glucoză în sânge. Studiile recente arată că un consum echilibrat de kaki poate fi benefic chiar și pentru persoanele cu risc de diabet de tip 2.

7. Susține funcționarea tiroidei 🧠

Fructul conține iod și seleniu – două elemente importante pentru sănătatea glandei tiroide. Aceste minerale contribuie la reglarea hormonilor tiroidieni, susținând metabolismul și nivelul de energie.

8. Favorizează refacerea după efort fizic

Conținutul bogat în zaharuri naturale, potasiu și magneziu face din kaki o gustare excelentă după sport. Acesta reface nivelul de energie, ajută la recuperarea musculară și previne crampele. 💪

🔬 Studii și cercetări recente

1️⃣ Un studiu publicat în Journal of Medicinal Food (2022) a demonstrat că extractul de kaki are o activitate antioxidantă superioară fructelor tropicale precum mango și papaya. Cercetătorii au observat o reducere semnificativă a stresului oxidativ și a inflamației la persoanele care au consumat kaki timp de 4 săptămâni.

2️⃣ O cercetare realizată în Nutrients Journal (2021) a arătat că polifenolii din kaki pot îmbunătăți profilul lipidic și pot reduce acumularea de grăsime în ficat. Participanții au înregistrat o scădere a trigliceridelor și o îmbunătățire a funcției hepatice după o dietă bogată în acest fruct.

3️⃣ Conform unui studiu japonez publicat în Food & Function (2020), consumul regulat de kaki fermentat a îmbunătățit microbiota intestinală și a redus markerii de inflamație sistemică.

4️⃣ În Plant Foods for Human Nutrition (2019), oamenii de știință au evidențiat faptul că taninurile solubile din kaki pot inhiba proliferarea celulelor canceroase de colon și pot proteja ADN-ul împotriva stresului oxidativ.

5️⃣ Un alt studiu din Clinical Nutrition Research (2023) a confirmat efectul benefic al consumului zilnic de kaki asupra tensiunii arteriale, datorită conținutului său de potasiu și flavonoide.

🍴 Mod de consum și rețetă simplă

Kaki se poate consuma crud, copt bine (când pulpa devine moale și dulce), adăugat în smoothie-uri, salate de fructe sau transformat în gem.
👉 O rețetă simplă: Smoothie revitalizant cu kaki și banană

1 fruct kaki bine copt
1 banană
200 ml lapte vegetal
1 linguriță miere (opțional)
Se mixează toate ingredientele până devine o băutură cremoasă, ideală pentru dimineață. 🥤

⚠️ Contraindicații

Deși kaki este un fruct benefic, persoanele cu diabet trebuie să-l consume cu moderație, deoarece conține zaharuri naturale. În caz de alergii la fructe tropicale, se recomandă testarea treptată. Nu se recomandă consumul excesiv (peste 2 fructe/zi), deoarece poate cauza disconfort digestiv sau balonare din cauza fibrelor.

📊 Tabel nutrițional (100 g pulpă de kaki)

Componentă	Cantitate
Calorii	81 kcal
Glucide	18,5 g
Fibre	3,6 g
Proteine	0,8 g
Grăsimi	0,2 g
Vitamina C	7,5 mg
Beta-caroten	1,4 mg
Potasiu	161 mg

💡 Știați că…?

Kaki este fructul național al Japoniei și simbolizează perseverența și seninătatea. 🇯🇵
În limba japoneză, „kaki” înseamnă și „curaj” – de aceea era oferit samurailor înainte de luptă. ⚔️
În China antică, fructul era considerat un „elixir al longevității”.
Soiurile care se pot consuma tari, fără a fi astringente, se numesc Fuyu, în timp ce cele care trebuie lăsate să se înmoaie sunt Hachiya.
Pulpa de kaki poate fi folosită și ca mască naturală pentru ten, amestecată cu miere.

📚 Surse

Journal of Medicinal Food – „Antioxidant activity of persimmon extract”
Nutrients Journal – „Polyphenols from persimmon improve lipid metabolism”
Food & Function – „Fermented persimmon enhances gut microbiota and reduces inflammation”
Plant Foods for Human Nutrition – „Tannins from persimmon inhibit colon cancer cell proliferation”
Clinical Nutrition Research – „Dietary intake of persimmon fruit reduces blood pressure levels”

Luteina si zeaxantina sunt doi antioxidanti importanti gasiti in diverse fructe si legume. S-a descoperit ca lupta impotriva bolilor cronice si promoveaza sanatatea din mai multe puncte de vedere.
Luteina si zeaxantina sunt doua tipuri de carotenoizi. Carotenoizii sunt compusi care confera alimentelor culoarea. Actioneaza ca antioxidanti si joaca un rol vital in mai multe functii, inclusiv in promovarea sanatatii pielii si a ochilor.
Luteina si zeaxantina se gasesc in principal in macula ochiului uman. Sunt xantofilele care joaca roluri diferite in sistemele biologice.
Ambii antioxidanti au o structura similara si ofera o serie de beneficii pentru sanatate.
Surse alimentare
Luteina si zeaxantina se gasesc in porumb, kale, spanac, mazare, varza, varza de bruxelles, broccoli, dovleac, galbenusuri de oua, morcovi, sfecla, papadie, praz, dovlecel, kiwi, struguri, portocale, mango,mere rosii, caise, papaya, si in general majoritatea legumelor cu frunze verzi si de culoare galbena.
Promoveaza sanatatea ochilor
O dieta bogata in luteina si zeaxantina creste concentratia de pigmenti maculari, prevenind debutul degenerarii maculare legate de varsta.
Ambii antioxidanti protejeaza regiunea maculara de leziuni foto-oxidative.
Luteina si zeaxantina sunt cunoscuti pentru a imbunatati densitatea optica a pigmentului macular, acuitatea vizuala (claritatea vederii) si sensibilitatea la contrast (capacitatea vizuala de a distinge un obiect de fondul sau).
Studiile au aratat ca luteina si zeaxantina reduc riscul de cataracta. Cataracta este o alta tulburare de vedere majora care afecteaza varstnicii. Desi cataracta apare mai ales datorita varstei, aceasta poate fi cauzata si de stresul oxidativ, diabet, expunerea la elemente toxice/poluanti, radiatii si ca efect secundar al anumitor medicamente.
Lumina albastra face parte din spectrul vizibil al culorilor, fiind prezenta in lumina soarelui, dar si in lumina artificiala, mai ales in cea emanata de becurile de tip LED. De asemenea, ecranele dispozitivelor digitale (telefon, televizor, laptop) emana lumina albastra. Ceea ce este ingrijorator, insa, e ca ochiul uman nu este capabil sa se protejeze de aceasta lumina, care penetreaza corneea si ajunge direct la retina.

In timp, aceasta lumina albastra ataca celulele retinei si astfel apare degenerescenta maculara, care este principala cauza a pierderii vederii. Vestea buna este, insa, ca zeaxantina, alaturi de luteina, poate proteja ochii de efectele negative ale luminii albastre. La nivelul retinei, zeaxantina blocheaza trecerea luminii albastre catre retina, reducand astfel stresul oxidativ de la nivel ocular, deci si riscul de aparitie a problemelor de vedere.
Promoveaza sanatatea pielii
Luteina si zeaxantina prezinta proprietati antioxidante puternice, care ajuta la promovarea sanatatii pielii. Asemenea ochilor, pielea noastra sufera datorita daunelor cauzate de stresul oxidativ, al expunerii UV si luminii albastre.
Acestea pot provoca leziuni ale ADN-ului si pot modifica cantitatea colagenului (un tip de proteine responsabila de structura si elasticitatea pielii).
Proprietatile antioxidante ale luteinei si zeaxantinei ajuta, de asemenea, la imbunatatirea tonusului si texturii generale a pielii.
Previne riscul bolilor cardiovasculare
Bolile cardiovasculare asociate cu ateroscleroza reprezinta una dintre principalele cauze de deces in tarile dezvoltate. Studiile au aratat, insa, ca adoptarea unei diete pe baza de antioxidanti precum zeaxantina poate reduce inflamatia specifica aterosclerozei, micsorand astfel riscul cardiovascular al pacientului.
Anticancerigen
O serie de studii au analizat legatura dintre zeaxantina si reducerea riscului de cancer la san, de prostata, de colon ori la plamani. S-a dovedit stiintific ca zeaxantina poate reduce riscul de cancer.
Dozare
In prezent nu exista nicio doza recomandata pentru acesti doi antioxidanti. Cu toate acestea, cercetarile au descoperit ca suplimentarea cu 10mg de luteina si 2mg de zeaxantina ar putea fi doza benefica pentru sanatatea generala, inclusiv a ochilor si pielii.
Interesant este ca desi caldura folosita la prepararea alimentelor scade continutul de carotenoizi, aceasta poate spori biodisponibilitatea carotenoizilor.
Efecte secundare
Studiile arata ca aportul excesiv de carotenoizi poate duce la o decolorare a pielii galben-portocaliu. Aceasta afectiune nu este daunatoare si de obicei se trateaza prin reducerea aportului de carotenoizi.

Kaki – comoara portocalie care ascunde secretele longevității