În tradiția populară românească, rostopasca (Chelidonium majus) era folosită direct pe negi, fie sub formă de frunză proaspătă zdrobită, fie prin aplicarea sevii galben-portocalii. Planta mai este numită „iarbă de negi” sau „negelăriță” și a fost considerată un remediu natural cu efect de ardere și uscare a verucilor. Astăzi, medicina modernă analizează această practică, încercând să stabilească dacă are baze științifice sau este doar o tradiție transmisă din generație în generație.
Beneficii
-
Acțiune keratolitică și citotoxică asupra negilor
Seva rostopascăi conține alcaloizi precum chelidonină, sanguinarină, berberină și coptisină, compuși cu efect citotoxic asupra celulelor infectate cu virusul HPV. Aceștia pot determina uscarea și eliminarea stratului de piele afectat, proces asemănător cu cel provocat de acidul salicilic. Enzimele proteolitice din latex contribuie la degradarea țesutului keratinizat, accelerând desprinderea negilor. Aplicarea locală repetată poate reduce dimensiunea și aspectul acestora. Multe persoane au raportat efecte vizibile în timp, deși dovezile științifice rămân limitate. -
Proprietăți antimicrobiene și antivirale
Studiile de laborator au arătat că extractele din rostopască au efecte antimicrobiene și antivirale, inclusiv împotriva unor tulpini virale asociate negilor. Acești compuși pot inhiba multiplicarea virusului HPV și pot sprijini regenerarea pielii. Activitatea antimicotică explică și folosirea tradițională pentru alte probleme cutanate. În plus, aplicarea externă poate stimula imunitatea locală. Cu toate acestea, eficiența în condiții reale de utilizare nu este încă demonstrată prin studii clinice mari. -
Alternativă naturală la tratamentele convenționale
Pentru persoanele sensibile sau copiii mici, rostopasca poate fi percepută ca o variantă mai puțin dureroasă decât crioterapia sau tratamentele chimice concentrate. Există cazuri documentate în care aplicarea zilnică a sevii timp de câteva săptămâni a dus la reducerea sau dispariția completă a negilor. Metoda este accesibilă, fiind posibilă recoltarea plantei din natură. Totuși, efectele apar lent și necesită perseverență. Rezultatele depind de tipul negului și răspunsul individual al organismului.
Studii științifice
1. Studiul Musidlak (2022) – efectul direct asupra virusului HPV
Cercetătorii au analizat seva proaspătă de rostopască și au separat componentele bogate în proteine și alcaloizi. În laborator, au pus aceste extracte în contact cu particule virale HPV (virusul care provoacă negii). Rezultatele au arătat că seva a redus cu peste 70% capacitatea virusului de a produce proteinele E6 și E7, responsabile de transformarea celulelor sănătoase în celule infectate. De asemenea, s-a observat că seva stimulează o reacție imunitară locală, crescând producția unei molecule numite TNF-alfa, care ajută corpul să lupte cu infecția. Concluzia cercetătorilor a fost că rostopasca poate acționa direct asupra virusului, însă aceste rezultate sunt obținute doar în laborator, nu pe pacienți, așa că efectul real pe piele necesită teste suplimentare.
📑 2. Studiul Nawrot (2020) – cazul copilului tratat cu sevă
Acesta este unul dintre puținele cazuri clinice documentate. Un băiat de patru ani avea mai mulți negi pe degete și pe mână. Părinții au aplicat de două ori pe zi seva galbenă direct pe negi, având grijă să nu atingă pielea sănătoasă din jur. După două săptămâni, negii mai mici au dispărut complet, iar cei mai mari s-au redus considerabil. După opt săptămâni, pielea era complet vindecată. Medicii care au monitorizat cazul au recunoscut că planta pare să fi avut efect, însă au avertizat că nu există suficiente dovezi pentru a recomanda această metodă tuturor pacienților, mai ales din cauza riscului de iritații sau toxicitate dacă este folosită greșit.
📑 3. Revizuirea științifică Zielińska (2018) – imaginea de ansamblu
Această lucrare nu s-a concentrat pe un singur experiment, ci a analizat toate datele existente despre rostopască: compoziție chimică, efecte antivirale, utilizare tradițională și riscuri. Autorii au arătat că planta conține substanțe cu potențial antiviral și antiinflamator, ceea ce ar putea explica de ce este folosită pentru negi. Totuși, majoritatea studiilor sunt fie pe celule în laborator, fie observații individuale, fără grupuri mari de pacienți. Revizuirea a mai evidențiat riscul de toxicitate hepatică dacă planta este înghițită și posibilitatea apariției iritațiilor pe piele. Concluzia a fost că rostopasca are potențial, dar sunt necesare studii clinice mari, controlate, pentru a confirma eficiența și siguranța.
Contraindicații
-
Toxicitate hepatică – Poate provoca creșterea enzimelor hepatice și cazuri de hepatită toxică, unele severe.
-
Iritații cutanate – Poate determina roșeață, mâncărime, arsuri sau dermatită de contact dacă atinge pielea sănătoasă.
-
Tulburări gastrointestinale – Ingerarea accidentală poate provoca greață, vărsături, diaree, salivare excesivă, amețeli și slăbiciune.
-
Fototoxicitate – Poate sensibiliza pielea la lumina soarelui, ducând la reacții inflamatorii.
-
Interdicții medicale – Persoanele cu afecțiuni hepatice sau care iau medicamente hepatotoxice trebuie să evite planta.
-
Durată mare a tratamentului – Aplicarea repetată poate fi necesară timp de câteva luni, crescând riscul de iritații locale.
Surse
- PMC – The use of Chelidonium majus sap in the treatment of viral warts: a case report
- Frontiers in Pharmacology – Chelidonium majus: A Review of Its Phytochemistry and Pharmacological Properties
- MedLife – Rostopasca – beneficii, proprietăți, contraindicații
