Sunteți blocați în trafic, întârziați la o întâlnire importantă și vă uitați la ceas cum se scurge timpul. Hipotalamusul, un mic turn de control din creier, decide să trimită hormonii de stres în acțiune!” Cursa inimii, respirația se accelerează și mușchii tăi sunt pregătiți pentru acțiune. Acest răspuns a fost conceput pentru a vă proteja corpul intr-o situație de urgență, pregătindu-vă să reacționați rapid. Dar când răspunsul la stres continuă să tragă zi de zi, ar putea pune sănătatea dumneavoastră intr-un mare risc.
Stresul este o reacție fizică și mentală naturală la experiențele de viață. Acesta poate fi benefic în situațiile grave. Corpul răspunde la stres prin eliberarea de hormoni care cresc bătăile inimii. Totuși, dacă răspunsul la stres nu se oprește și nivelul crește, acesta poate avea consecințe grave. Stresul cronic poate provoca o varietate de simptome și poate afecta bunăstarea generală. Simptomele stresului cronic includ: iritabilitate, anxietate, depresie, dureri de cap, insomnii, scăderea imunității și a memoriei, inclusiv căderea părului.
Sistemul nervos central este responsabil pentru supraviețuire. În creier, hipotalamusul se rostogolește, spunând glandelor suprarenale că eliberează hormoni de stres, adrenalină și cortizonol. Acești hormoni vă revitalizează bătăile inimii și trimit sânge către zonele care au nevoie cel mai mult intr-o situație de urgență, cum ar fi inima și alte organe importante. Când frica percepută a dispărut, hipotalamusul ar trebui să spună tuturor sistemelor să se întoarcă la normal. În cazul în care nu se reîntoarce la normal sau dacă stresul nu dispare, răspunsul va continua. Stresul cronic este, de asemenea, un factor al comportamentelor, cum ar fi consumul mare de alcool, abuzul de droguri sau retragerea socială.
Hormonii de stres afectează sistemele respiratorii și cardiovasculare. În timpul răspunsului la stres, respirați mai repede intr-un efort de a distribui rapid sânge bogat în oxigen organismului. Dacă aveți o problemă de respirație, cum ar fi astmul sau emfizemul, stresul poate face și mai grea respirația. În caz de stres, inima pompează mai repede. Hormonii de stres determină vasele de sânge să se contracte și să devieze mai mult oxigen la mușchi. Acest lucru crește tensiunea arterială, mărind șansele unui accident vascular cerebral sau atacului de cord.
Sub stres, ficatul produce zahăr suplimentar (glucoză) pentru a vă da un plus de energie, însă corpul ar putea să nu țină pasul cu acest val suplimentar de glucoză.
Stresul cronic poate crește riscul de apariție a diabetului de tip 2. Răsfoirea hormonilor, respirația rapidă și creșterea frecvenței cardiace pot afecta de asemenea sistemul digestiv. Sunteți mai predispuși la arsuri de stomac sau reflux acid datorită unei creșteri a acidului gastric. S-ar putea să apară și grețuri sau vărsături.
Stresul este obositor atât pentru corp cât și pentru minte. Dacă stresul persistă mult timp, nivelul de testosteron ale unui om poate începe să scadă. Acest lucru poate interfera cu producția de spermatozoizi și poate provoca disfuncții erectile sau impotență. Stresul cronic poate creste riscul de infecție pentru organele de reproducere masculine, cum ar fi prostata. Pentru femei, stresul poate afecta ciclul menstrual. Acesta duce la menstruații neregulate, mai grele și mai dureroase. Acesta poate mari simptomele fizice ale menopauzei.
Niciun comentariu