Cascara sagrada (Rhamnus frangula sau Rhamnus purshiana) cunoscută și sub denumirea de crușinul american ori crușinul lui Pursh este o plantă care a fost folosită ani la rând ca ingredient în unele laxative fără prescripție medicală. Să vedem care sunt indicațiile pentru această plantă și cum faci un ceai de crușin, dar și ce remedii naturale mai poți încerca pentru a scăpa de constipație.
Crușinul este un arbust originar din vestul Americii de Nord a cărui scoarță este prelucrată în scopuri medicinale. De-a lungul timpului, a fost folosit ca remediu popular pentru a trata o serie de probleme medicale, inclusiv constipație și alte neplăceri digestive, dar și dureri articulare și musculare, gonoree, calculi biliari sau dizenterie.
Prelucrarea scoarței de crușin poate să difere. Aceasta este, de regulă, îndepărtată de pe trunchiul arbustului, tăiată bucățele și uscată timp de până la un an, însă unii producători încălzezsc coaja de crușin pentru a accelera acest proces. Coaja uscată poate fi apoi pisată sub formă de pudră sau poate fi fiartă și distilată pentru a obține produsul final.
Crușinul este utilizat în primul rând pentru efectul său laxativ, care funcționează prin determinarea contracțiilor musculare în intestine. Aceste contracții musculare ajută la deplasarea scaunului prin intestine.
Coaja de crușin conține compuși numiți antrachinone, care inhibă absorbția apei și a electroliților din intestin. Totodată, antrachinonele reacționează cu bacteriile din intestine pentru a le stimula. Având în vedere acest aspect, volumul scaunului crește, întrucât absoarbe apa în exces, ceea ce crește presiunea din intestin. Acest lucru stimulează contracțiile musculare din colon (peristaltism), accelerând degajarea intestinului. În general, această plantă medicinală va induce o mișcare intestinală într-un interval de opt până la 12 ore de la administrare.
Așadar, scoarța de crușin este considerată un remediu în tratarea constipației, precum alte laxative naturale cum ar fi Aloe vera și Senna. Spre deosebire de acești omologi, efectul crușinului tinde să fie mai moderat. Se crede că un ceai de crușin ajută și la prevenirea sau tratarea calculilor biliari, în problemele hepatice, hemoroizi, fisuri anale și chiar cancer, dar există puține dovezi sau deloc care să susțină aceste afirmații.
Ceaiul de crușin sau infuzia se prepară dintr-o lingură de coajă de crușin care se lasă mai întâi la înmuiat timp de aproximativ 8 ore în 300 ml de apă. Coaja înmuiată se va fierbe apoi în 200 ml de apă, și așa obții ceai de crușin. Acesta se bea călduț, seara, înainte de culcare.
Decoctul se prepară dintr-o linguriță de coajă mărunțită de crușin peste care se toarnă o cană de apă clocotită și se lasă acoperit timp de 15-20 de minute, după care se fierbe 15 minute la foc mic. Se strecoară și se bea călduț.
Crușinul este destinat numai utilizării pe termen scurt. Preparatele pe baza acestei plante medicinale nu se administrează mai mult de trei sau șapte zile. Dacă este utilizat pentru a trata o constipație ocazională, este în general sigur și bine tolerat.
În unele cazuri, poate provoca dureri abdominale și crampe (cel mai frecvent atunci când este utilizat pentru a trata constipația severă), deshidratare severă, pierderea rapidă a electroliților cum ar fi sodiu, potasiu, clorură și poate crea chiar dependență.
Utilizarea crușinului mai mult de două săptămâni te poate face să nu mai poți să mergi la toaletă decât cu ajutorul unui laxativ. În plus, utilizarea crușinului pe termen lung poate provoca o afecțiune cunoscută sub numele de melanoză coli, o decolorare a mucoasei colonului.
Mai mult decât atât, dacă bei ceai de crușin mai mult de o săptămână sau două, ar trebui să știi că poate declanșa o serie de posibile efecte secundare grave, inclusiv:
– senzație de greață severă;
– pierderea energiei;
– dureri de cap;
– slăbiciune musculară, spasme sau crampe;
– bătăi neregulate ale inimii (aritmie);
– bătăi rapide ale inimii (tahicardie);
– amorțeală sau furnicături ale mâinilor sau picioarelor (neuropatie);
– reducerea cantității de urină;
– stări de confuzie;
– stări depresive.
Ar trebui să iei în considerare mai multe aspecte înainte de a decide dacă ar trebui să utilizezi diverse remedii pe bază de crușin. De aceea, este recomandat să discuți cu medicul de familie înainte. Acesta îți poate confirma dacă crușinul este o opțiune de tratament sigură pentru tine sau îți poate sugera un tratament alternativ. Femeile însărcinate și copiii cu vârsta de 12 ani sau mai puțin ar trebui să evite laxativele din cauza efectelor secundare pe care le pot avea, cu excepția cazului în care acestea sunt prescrise de un medic.
Această plantă medicinală poate interacționa cu o clasă de medicamente numite glicozide cardiace utilizate pentru tratarea insuficienței cardiace, inclusiv digoxină și digitoxină. De asemenea, poate reduce eficacitatea corticosteroizilor utilizați pentru tratarea inflamațiilor. Deoarece aceste medicamente funcționează prin scăderea potasiului din organism, administrarea produselor pe bază de crușin cu unul dintre ele poate duce la hipokaliemie (hipopotasemie) severă.
În plus, ca în cazul oricărui laxativ pe care îl iei, este indicat să bei cât mai multe lichide în rest. O recomandare ar fi ca atunci când știi că bei ceai de crușin să bei și opt pahare de apă pe zi. Acest lucru contribuie la o mai bună hidratatare și la înmuierea scaunului. De asemenea, fii atent la ce scrie pe ambalajul produsului cu crușin și urmează orice alte instrucțiuni suplimentare pe care le regăsești pe etichetă.
Ca regulă de respectat în general, este indicat să utilizezi laxative stimulante doar ocazional și ca ultimă soluție după ce dieta, exercițiile fizice și alte tratamente nu au dat rezultate.
Totodată, nu ar trebui să utilizezi niciodată crușinul în cazul:
– bolilor inflamatorii intestinale, cum ar fi colita ulcerativă sau boala Crohn;
– ocluziei intestinale (blocajului intestinal);
– durerilor de stomac cu o cauză necunoscută;
– apendicitei sau suspiciunii de apendicită;
– bolilor diverticulare ale colonului;
– hemoroizilor severi;
– insuficienței cardiace congestive;
– bolilor cardiovasculare;
– anemiei severe;
– herniei abdominale;
– cancerului gastro-intestinal;
– bolilor hepatice;
– bolilor renale;
– intervențiilor chirurgicale recente asupra colonului.
De asemenea, din cauza lipsei cercetărilor privind siguranța administrării, crușinul nu trebuie folosit de copii, femeile însărcinate sau care alăptează.
Tratarea constipației poate fi realizată printr-o serie de metode naturale care implică modificări în dietă, stil de viață și obiceiuri zilnice.
Include mai multe fructe, legume, cereale integrale, nuci și semințe în dieta ta. Alimente precum merele, perele, prunele, morcovii, broccoli-ul și fasolea sunt excelente surse de fibre. Dacă nu reușești să consumi suficiente fibre prin dietă, poți lua suplimente de fibre, cum ar fi tărâțele de psyllium.
Consumul de iaurt, chefir, varză murată și zeamă de varză poate ajuta la echilibrarea florei intestinale și la stimularea unei digestii sănătoase. Iaurtul este o sursă bogată de probiotice, în special tulpinile Lactobacillus și Bifidobacterium, tulpini de probiotice benefice în caz de constipație, iar varza murată nu este bogată doar în probiotice, ci și în fibre.
Consumul adecvat de apă este esențial pentru a menține scaunele moi și pentru a facilita trecerea acestora prin colon. Se recomandă să bei cel puțin 8 pahare de apă pe zi. Dacă lucrezi în căldură mare și faci și efort fizic susținut de-a lungul zilei, necesarul tău de apă este și mai mare de atât. Infuzii precum cea de ghimbir, păpădie sau fenicul pot ajuta și acestea la stimularea digestiei și tratarea dar și prevenirea constipației.
Mișcarea de orice fel, inclusiv exercițiile fizice, mersul pe jos, alergatul sau yoga, poate ajuta la stimularea mișcărilor intestinale și la prevenirea și tratarea constipației. Exercițiile fizice ajută și la menținerea unui tonus muscular bun în peretele abdominal și în mușchii pelvieni. Mușchii abdominali și cei pelvieni puternici pot ajuta la eliminarea scaunului prin generarea unei presiuni adecvate în timpul defecării. O plimbare zilnică de 20-30 de minute poate stimula funcția intestinală și poate ajuta la prevenirea constipației, iar genuflexiunile pot contribui la tratarea constipației.
Prunele sunt bogate în fibre și sorbitol, un laxativ natural care ajută la stimularea mișcărilor intestinale. Consumă și semințe de in măcinate, care sunt bogate în fibre și acizi grași Omega-3 – le poți adăuga în iaurt, salate sau smoothie-uri. Consumul unei linguri de ulei de măsline pe stomacul gol poate ajuta la stimularea sistemului digestiv.
Stresul poate contribui la constipație, așa că tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația și respirația profundă, pot fi utile. Masajul ușor al abdomenului în sensul acelor de ceasornic poate stimula peristaltismul și ajuta la ameliorarea constipației.
Folosește un scaun mic sau un suport pentru picioare pentru a ridica genunchii deasupra șoldurilor atunci când stai pe toaletă. Aceasta poziție poate ajuta la repoziționarea colonului și la facilitarea defecării.
Niciun comentariu