Ceaiul de anghinare este una dintre cele mai eficiente infuzii pentru susținerea funcțiilor ficatului, vezicii biliare și sistemului digestiv. Planta, cunoscută științific ca Cynara scolymus, conține compuși amari precum cinarina, care stimulează secreția biliară și contribuie la detoxifierea organismului. În plus, frunzele de anghinare au fost folosite în medicina europeană de secole pentru afecțiuni hepatice și digestive. Cu toate acestea, ca orice remediu natural, trebuie utilizat cu responsabilitate. Ceaiul nu este potrivit în orice situație și poate avea reacții adverse importante în anumite afecțiuni sau combinații medicamentoase.
Cum se prepară corect ceaiul de anghinare 🍵
Ingrediente:
- 1 linguriță de frunze uscate de anghinare
- 250 ml apă clocotită
Mod de preparare:
- Puneți frunzele într-o cană și turnați apa clocotită peste ele.
- Acoperiți cana cu un capac și lăsați la infuzat timp de 10-15 minute.
- Strecurați lichidul și consumați ceaiul călduț, ideal înainte de mese principale.
- Se pot consuma 1-2 căni pe zi, timp de maximum 14 zile consecutiv.
- Dacă se dorește o cură mai lungă, este recomandată o pauză de 7 zile și consultarea unui medic sau fitoterapeut.
Când este contraindicat ceaiul de anghinare ❌
1. Obstrucție biliară sau litiază biliară activă
Ceaiul de anghinare stimulează secreția de bilă, ceea ce este benefic în cazul digestiei lente, dar periculos în prezența unor calculi mari. În cazul unei obstrucții biliare, acest stimulent amar poate provoca colici intense sau complicații hepatobiliare. Unele persoane pot ajunge la urgență medicală după consumul de plante coleretice în aceste condiții. Din acest motiv, persoanele diagnosticate cu litiază biliară trebuie să evite ceaiul sau să ceară sfatul unui medic înainte de utilizare. Testele imagistice precum ecografiile pot ajuta la evaluarea riscurilor înainte de o cură cu anghinare.
2. Alergie la plante din familia Asteraceae
Anghinarea aparține familiei Asteraceae, aceeași din care fac parte ambrozia, păpădia, margareta și coada-șoricelului. Persoanele alergice la aceste plante pot avea reacții adverse și la anghinare, inclusiv reacții cutanate, congestii nazale sau dificultăți respiratorii. În cazuri rare, se pot declanșa reacții alergice severe, precum anafilaxia. Dacă ați avut în trecut reacții alergice la plante din această familie, este indicat să evitați ceaiul de anghinare. Testarea alergologică poate fi o măsură preventivă pentru persoanele predispuse la astfel de reacții.
3. Ulcer gastric sau gastrită severă
Deși planta ajută digestia prin stimularea sucurilor gastrice și biliare, acest efect poate fi dăunător în cazul ulcerului gastric sau al gastritei hiperacide. Ceaiul de anghinare conține compuși amari care pot irita mucoasa gastrică inflamată. Unele persoane pot resimți arsuri, greață sau dureri de stomac după consum. Dacă aveți un istoric de ulcer sau gastrită, discutați cu medicul înainte de a introduce acest ceai în rutină. În astfel de cazuri, sunt recomandate plante mai blânde, cum ar fi nalba sau gălbenelele.
4. Hipotensiune arterială
Anumite studii sugerează că extractul de anghinare are un efect ușor hipotensiv, ceea ce poate fi util pentru persoanele cu tensiune arterială ridicată. Însă pentru cei cu hipotensiune, acest efect poate agrava stările de amețeală, slăbiciune sau oboseală. Consumul regulat al ceaiului poate reduce tensiunea arterială sub valorile normale. Persoanele care urmează tratament cu medicamente hipotensoare ar trebui să evite combinația. Este indicat să măsurați tensiunea înainte și după consum, mai ales în primele zile ale curei.
5. Sarcină și alăptare
Nu există suficiente studii care să confirme siguranța consumului de ceai de anghinare în timpul sarcinii sau alăptării. Din precauție, majoritatea specialiștilor recomandă evitarea acestuia în aceste perioade sensibile. Anumite substanțe active pot influența secreția hormonală sau pot ajunge în laptele matern, afectând copilul. În plus, gustul amar poate modifica apetitul gravidei sau toleranța digestivă, mai ales în primul trimestru. Dacă totuși se dorește consumul, este esențial acordul medicului ginecolog sau al pediatrului.
6. Copii sub 12 ani
Corpul copiilor metabolizează altfel substanțele din plante, iar anghinarea, fiind o plantă amară și activă pe plan digestiv, nu este indicată la vârste mici. Nu există suficiente cercetări care să certifice siguranța și dozajul optim pentru copii. În plus, gustul intens amar este greu de acceptat și poate provoca greață sau refuz alimentar. Dacă apar tulburări digestive sau alergii, reacțiile pot fi mai accentuate la copii decât la adulți. Sunt preferate alternative mai blânde și adaptate vârstei, cum ar fi musetelul sau feniculul.
7. Interacțiuni medicamentoase
Anghinarea poate interacționa cu medicamente hepatotoxice, anticoagulante, diuretice și medicamente pentru tensiune arterială. Efectul combinat poate crește riscul de reacții adverse, cum ar fi scăderea excesivă a tensiunii sau suprasolicitarea ficatului. De asemenea, stimulează activitatea enzimelor hepatice, ceea ce poate reduce eficiența unor medicamente metabolizate hepatic. Persoanele aflate sub tratament cronic ar trebui să ceară sfatul medicului înainte de a consuma ceai de anghinare. Fitoterapia trebuie întotdeauna adaptată la schema terapeutică a pacientului.
Surse:
- WebMD – Artichoke: Uses, Side Effects, Interactions
- Healthline – Artichoke Tea: Benefits and How to Make It
- National Center for Complementary and Integrative Health – Herbs at a Glance: Artichoke
- MedicalNewsToday – Artichoke extract: Benefits, uses, and risks
