Sfecla roșie (Beta vulgaris) este una dintre cele mai nutritive și versatile legume, cu un conținut bogat de vitamine, minerale și antioxidanți. Este folosită atât în alimentație, cât și în fitoterapie, pentru efectele sale detoxifiante, antiinflamatoare și energizante. Cu toate acestea, există și situații în care consumul de sfeclă trebuie limitat sau chiar evitat.
Compoziție și substanțe active
Sfecla este o sursă excelentă de:
- Vitamina C, esențială pentru imunitate și piele;
- Acid folic (vitamina B9), vital pentru sarcină și formarea celulelor roșii;
- Fier, implicat în prevenirea anemiei;
- Magneziu, potasiu și mangan, cu rol în sănătatea musculară și nervoasă;
- Betaină, un compus activ cu puternic efect antiinflamator și hepatoprotector;
- Nitrați naturali, care susțin sănătatea cardiovasculară și îmbunătățesc performanța fizică;
- Pigmenți betalainici, cu acțiune antioxidantă intensă.
Beneficii pentru sănătate
1. Detoxifierea ficatului
Betaina ajută la metabolizarea grăsimilor și susține funcția hepatică. Ea favorizează eliminarea toxinelor și protejează ficatul de acumularea de grăsimi (steatoză hepatică). Studiile arată că betaina reduce inflamația hepatică și ajută la regenerarea celulelor ficatului.
2. Reglarea tensiunii arteriale
Sfecla este bogată în nitrați naturali care, odată transformați în oxid nitric, relaxează vasele de sânge și îmbunătățesc circulația. Un studiu publicat în Hypertension a demonstrat că un pahar de suc de sfeclă reduce semnificativ tensiunea arterială sistolică și diastolică.
3. Îmbunătățirea performanței sportive
Sportivii consumă adesea suc de sfeclă pentru a-și crește rezistența. Oxidul nitric îmbunătățește oxigenarea musculară, ceea ce întârzie oboseala și îmbunătățește capacitatea de efort.
4. Sprijin în anemie și circulație
Conținutul de fier și acid folic ajută la formarea globulelor roșii și combat anemia. De asemenea, sfecla stimulează circulația periferică, utilă mai ales la persoanele cu mâini și picioare reci.
5. Protecția creierului și prevenția demenței
Oxidul nitric din sfeclă îmbunătățește fluxul de sânge către creier, în special în zonele asociate cogniției. Cercetările din Journal of Gerontology au evidențiat îmbunătățirea funcțiilor cognitive la vârstnici care au consumat regulat suc de sfeclă.
6. Susținerea digestiei și tranzitului intestinal
Fibrele din sfeclă stimulează flora intestinală benefică și combat constipația. În plus, sucul de sfeclă stimulează secreția de bilă, contribuind la o digestie eficientă a grăsimilor.
7. Efect anticancerigen
Pigmenții betalainici au demonstrat, în studii de laborator, capacitatea de a încetini dezvoltarea unor celule canceroase, în special cele de colon și pancreas. Acest efect este în curs de cercetare, dar promite susținerea în prevenția cancerului.
Cine NU ar trebui să consume sfeclă?
1. Persoanele cu litiază renală (pietre la rinichi)
Sfecla este bogată în oxalați, substanțe care pot contribui la formarea pietrelor de oxalat de calciu. Cei predispuși la calculi renali trebuie să o consume cu moderație sau deloc, în funcție de recomandarea medicului.
2. Diabeticii (cu moderație)
Deși are un indice glicemic scăzut, sfecla conține zaharuri naturale și poate duce la creșterea glicemiei dacă este consumată în cantități mari sau sub formă de suc concentrat.
3. Persoanele cu tensiune foarte mică
Sfecla scade tensiunea arterială. Cei cu hipotensiune pot experimenta amețeli sau stare de slăbiciune după consumul de suc de sfeclă.
4. Persoanele alergice
Deși rar, unele persoane pot dezvolta reacții alergice la sfeclă, manifestate prin erupții cutanate, mâncărimi sau tulburări digestive.
5. Persoanele care iau anticoagulante
Consumul frecvent de sfeclă (mai ales sub formă de suc) poate influența coagularea sângelui, prin aportul de vitamina K. Este importantă consultarea medicului dacă se iau tratamente anticoagulante.
⚠️ Cu precauție sau interzisă în:
-
Ciroză hepatică avansată – în această fază, ficatul nu mai poate metaboliza eficient anumiți compuși, iar sucul concentrat de sfeclă poate deveni iritant;
-
Hepatita acută (virusuri sau toxicitate) – în faza acută a inflamației ficatului, este recomandat un regim alimentar foarte ușor, iar sfecla poate fi introdusă doar fiartă și în cantități mici;
-
Ascită sau edeme asociate cu boală hepatică severă – sfecla conține sodiu și potasiu, care pot dezechilibra balanța electrolitică la pacienții cu retenție de lichide.
❗ În toate afecțiunile hepatice medii sau grave, sfecla nu trebuie consumată sub formă de suc crud, concentrat, decât cu acordul medicului. În schimb, poate fi introdusă fiartă, coaptă sau în supe, în porții moderate.
Mod de consum recomandat
- Suc proaspăt – 100–150 ml pe zi, în amestec cu morcov sau măr;
- Sfeclă coaptă sau fiartă – 2–3 porții pe săptămână;
- Salată crudă – rasă fin și amestecată cu hrean sau mere;
- Murături – pentru flora intestinală, cu consum moderat din cauza sării.
Sfecla roșie este un aliment-medicament, bogat în nutrienți cu roluri cheie în sănătatea organismului. Ajută la detoxifiere, circulație, imunitate, energie și protecție celulară. Totuși, ca orice remediu, nu este potrivită pentru toată lumea. Persoanele cu probleme renale, hepatice avansate, diabet sau tensiune joasă ar trebui să o consume cu precauție, după sfatul medicului.
Surse:
- Healthline.com – „Beets: Nutrition, Health Benefits, and Uses”
- Medical News Today – „What are the benefits of beetroot?”
- Journal of Hypertension – „Dietary nitrate improves blood pressure control in hypertensive patients”
- Journal of Gerontology – „Beetroot juice and cognitive function in older adults”
- National Kidney Foundation – „Oxalates and kidney stones”
