Acasă SănătateZeama de varză murată pentru constipație: când poate ajuta și când poate agrava simptomele

Zeama de varză murată pentru constipație: când poate ajuta și când poate agrava simptomele

🥬💧🌿 Ce conține lichidul rezultat din fermentarea verzei, cum reacționează intestinul la el și de ce aceeași cantitate nu este tolerată la fel de toată lumea.

by Natura Vindecătoare

Zeama de varză murată era folosită odinioară nu doar pentru gustul său acrișor, ci și atunci când tranzitul intestinal devenea leneș. Unele persoane observau că, după ce beau puțină moare, mergeau mai ușor la toaletă, în timp ce altele se confruntau cu balonare, crampe sau scaune prea moi. Aceste reacții diferite au o explicație legată de fermentație, compoziția lichidului și sensibilitatea intestinului.

🥬 Ce conține zeama de varză murată și cum acționează asupra digestiei

Zeama de varză murată, numită popular și moare, rezultă din fermentarea verzei în saramură. În acest proces, bacteriile lactice transformă o parte dintre zaharurile naturale ale legumei în acizi organici, în special acid lactic.

Compoziția lichidului depinde de cantitatea de sare folosită, durata fermentării și condițiile de păstrare. În general, acesta poate conține:

  • Acid lactic – format în timpul fermentării, responsabil pentru o parte din aciditatea caracteristică.
  • Bacterii lactice vii – prezente în cantități variabile atunci când produsul nu a fost pasteurizat.
  • Compuși solubili proveniți din varză – inclusiv unele minerale și substanțe rezultate în timpul fermentării.
  • Sodiu – provenit din sarea adăugată în saramură, uneori în cantitate ridicată.

Spre deosebire de varza murată consumată ca aliment, zeama conține foarte puține fibre. Această diferență este importantă deoarece fibrele alimentare contribuie la formarea și eliminarea scaunului.

🌿 3 motive pentru care zeama de varză poate ajuta uneori în constipație

1. Contribuie la aportul de lichide

Atunci când organismul nu primește suficiente lichide, scaunul poate deveni mai tare și mai greu de eliminat. Consumul de lichide în cantități adecvate contribuie la menținerea unei consistențe normale a scaunului, mai ales atunci când alimentația conține suficiente fibre.

Zeama de varză aduce și ea lichid în alimentație. Totuși, apa obișnuită rămâne alegerea mai potrivită pentru hidratarea zilnică, deoarece nu conține cantitatea de sare caracteristică saramurii.

2. Poate influența microbiota intestinală

Varza fermentată natural poate conține bacterii lactice, inclusiv microorganisme din grupurile Lactiplantibacillus și Leuconostoc. Acestea participă la fermentație și pot interacționa cu microbiota intestinală după consum.

Cercetările asupra anumitor probiotice au identificat îmbunătățiri ale frecvenței scaunelor la unele persoane cu constipație. Efectele depind însă de speciile și tulpinile bacteriene studiate.

Nu există suficiente studii clinice care să confirme că zeama de varză murată, consumată ca atare, are același efect. Prin urmare, influența asupra microbiotei reprezintă o explicație posibilă pentru unele observații, nu un efect garantat.

3. Poate modifica temporar consistența scaunului

Unele persoane observă scaune mai moi după consumul produselor fermentate. Această reacție poate fi asociată cu toleranța individuală la compușii rezultați din fermentație.

Dacă scaunul devine ușor mai moale, eliminarea poate părea mai simplă. Totuși, apariția unui scaun foarte moale sau a diareei indică mai degrabă o reacție digestivă nedorită decât o reglare sănătoasă a tranzitului.

⚖️ Când poate agrava constipația sau disconfortul abdominal?

Zeama de varză nu produce aceeași reacție la toate persoanele. Deosebit de importantă este diferența dintre constipația simplă, asociată cu un scaun tare, și constipația însoțită frecvent de balonare sau dureri abdominale.

1. În cazul intestinului sensibil

Persoanele cu sindrom de intestin iritabil pot reacționa la anumite substanțe din alimentele fermentate. În aceste situații, pot apărea gaze, distensie abdominală și crampe, chiar dacă tranzitul intestinal nu se îmbunătățește.

2. Când există deja balonare accentuată

Fermentația modifică structura unor carbohidrați din varză. Unii compuși pot fi mai greu tolerați și pot favoriza acumularea gazelor.

Cercetările Universității Monash au arătat că varza murată poate conține manitol, un carbohidrat fermentabil din categoria FODMAP. Acesta poate contribui la balonare și disconfort la persoanele sensibile. Rezultatele privesc în principal varza murată ca aliment, nu stabilesc cantitatea de manitol din fiecare saramură.

3. Când este consumată în cantități mari

O cantitate mare de zeamă foarte acră sau sărată poate provoca disconfort gastric ori intestinal. În loc să aducă o îmbunătățire, poate determina crampe și scaune prea moi.

4. Când constipația are alte cauze

Dacă tranzitul lent este asociat cu un aport insuficient de fibre, sedentarism, anumite medicamente sau tulburări ale funcției intestinale, consumul de moare nu rezolvă automat cauza.

🥛 Cum se consuma odinioară zeama de varză pentru tranzitul intestinal?

În gospodării, moarea era băută simplă, în cantități mici, uneori dimineața. Era apreciată mai ales în sezonul rece, când varza murată se găsea frecvent în cămară.

Nu există însă o doză zilnică validată științific pentru tratarea constipației cu zeamă de varză. Nici administrarea pe stomacul gol nu are un avantaj demonstrat.

Pentru persoanele care o consumă ca aliment, sunt utile câteva reguli simple:

  • Alegeți zeama provenită din varză fermentată natural, păstrată în condiții corespunzătoare.
  • Consumați cantități mici, în funcție de toleranța digestivă.
  • Evitați consumul rapid al unor pahare mari, mai ales dacă aveți tendința de balonare.
  • Nu confundați zeama de varză fermentată cu lichidul din conservele preparate predominant cu oțet.

Un aspect important: zeama fermentată nepasteurizată poate conține bacterii vii, dar acest lucru nu înseamnă că fiecare preparat are o cantitate cunoscută de microorganisme cu efect probiotic.

🔬 Ce spun cercetările despre alimentele fermentate și constipație?

Un studiu de sinteză publicat în 2025, care a analizat efectele alimentelor fermentate asupra sănătății digestive, a identificat unele rezultate favorabile privind simptomele gastrointestinale. Totuși, produsele cercetate au fost foarte diferite, iar rezultatele nu pot fi atribuite direct zemii de varză.

În plus, un studiu pilot realizat pe sportivi care au consumat varză murată a observat modificări ale consistenței scaunului și ale microbiotei intestinale. Au fost raportate și reacții digestive precum balonarea sau disconfortul abdominal.

Aceste rezultate sugerează că produsele fermentate pot influența funcționarea intestinului, dar nu demonstrează că moarea reprezintă un laxativ eficient pentru constipația cronică. 

🥗 Ce ajută mai sigur atunci când scaunul este tare?

Pentru constipația obișnuită, există câteva măsuri alimentare și comportamentale cu susținere științifică mai bună decât consumul de zeamă de varză.

  • Creșterea treptată a fibrelor alimentare: ovăzul, legumele, fructele și semințele contribuie la îmbunătățirea consistenței scaunului.
  • Consumul adecvat de apă: important mai ales atunci când alimentația este bogată în fibre.
  • Prunele uscate și fructele kiwi: au fost studiate pentru efectele favorabile asupra frecvenței și consistenței scaunelor.
  • Mișcarea zilnică: activitatea fizică regulată poate susține funcționarea normală a intestinului.
  • Un program regulat pentru mersul la toaletă: încercarea de a avea scaun după micul dejun poate valorifica reflexul gastrocolic, prin care intestinul devine mai activ după masă.

Pentru adulți, recomandările privind aportul zilnic de fibre se situează, în general, între 22 și 34 de grame, în funcție de vârstă și sex. Creșterea aportului se face progresiv, pentru a evita accentuarea gazelor intestinale. NIDDK+1

⚠️ Cine ar trebui să limiteze consumul de zeamă de varză?

Principala particularitate a zemii de varză este conținutul de sare, care poate fi ridicat, în funcție de rețetă.

Persoanele cu hipertensiune arterială, boli renale sau recomandare medicală de reducere a sodiului ar trebui să țină cont de acest aport suplimentar. Organizația Mondială a Sănătății recomandă adulților un consum total de sare mai mic de 5 grame pe zi, din toate sursele alimentare. Organizația Mondială a Sănătății

Persoanele cu intestin iritabil, reflux gastric sau sensibilitate la alimentele acide pot observa accentuarea disconfortului. În aceste cazuri, toleranța individuală este un criteriu important.

Dacă constipația persistă sau revine frecvent, este utilă identificarea cauzei, în locul încercării repetate a unor remedii alimentare.

Zeama de varză poate rămâne un aliment fermentat apreciat pentru gustul său și pentru compușii formați în timpul fermentării. În privința constipației, efectul este variabil: unele persoane pot observa o schimbare favorabilă a tranzitului, iar altele pot avea un disconfort digestiv mai pronunțat.

📚 Surse

  • National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases (NIDDK) – Eating, Diet, & Nutrition for Constipation
  • British Dietetic Association – British Dietetic Association Guidelines for the Dietary Management of Chronic Constipation in Adults
  • Monash University – Fermented Foods and FODMAPs
  • PubMed Central – Impact of Fermented Foods Consumption on Gastrointestinal Wellbeing in Healthy Adults: A Systematic Review and Meta-Analysis
  • World Health Organization (WHO) – Sodium Reduction

S-ar putea să vă placă

Lasă un Comentariu