Când auziți cuvântul „glutamat”, vă puteți gândi la glutamatul monosodic, aditivul alimentar adesea asociat cu mâncarea. Dar știai că glutamatul este cel mai abundent aminoacid din creierul tău? Acolo, rolul glutamatului este în primul rând de a excita alți neuroni, astfel încât aceștia să își îndeplinească funcțiile.
❓Ce este glutamatul
Glutamatul este un aminoacid care acționează ca un neurotransmițător în creierul tău.
Ca neurotransmițător, sarcina glutamatului este să trimită un mesaj. Receptorii de glutamat de pe suprafața majorității celulelor creierului atrag glutamatul. Glutamatul, la rândul său, îi spune acelei celule să-și îndeplinească funcția (indiferent care ar fi aceasta – variază de la celulă la celulă).
👉 Care este diferența dintre glutamat și glutamatul monosodic (alimentar)?
Glutamatul monosodic (MSG) este un aditiv alimentar care conține glutamat.
Corpul dumneavoastră procesează glutamatul monosodic în același mod în care procesează glutamatul natural. FDA din SUA consideră glutamatul monosodic sigur pentru utilizare ca aditiv alimentar.
👉 Glutamatul din sânge este separat de glutamatul din creier
Bariera hemato-encefalică este o graniță semi-permeabilă de celule care separă fluidul din creier și sistemul nervos central de sângele circulant.
Deoarece glutamatul nu poate traversa bariera hemato-encefalică, cantitatea de glutamat pe care o consumi nu afectează deloc nivelul de glutamat din creier.
Tot glutamatul din creier este sintetizat de neuronii din creier și sistemul nervos central, apoi este păstrat pentru eliberare ulterioară.
👉 Ce alimente conțin în mod natural glutamat?
Roșiile, brânza și ciupercile conțin cantități mari de glutamat.
Nivelurile ridicate de glutamat din aceste alimente sunt responsabile pentru gustul lor unic – aroma cunoscută sub numele de umami. Umami este al 5-lea gust de bază pe care oamenii îl recunosc, alături de dulce, sărat, amar și acru.
Parmezanul conține cea mai mare cantitate de glutamat, cu 1680 mg de glutamat pentru fiecare 100 g.
Puiul și carnea de vită, precum și fructele de mare, cum ar fi scoici și creveți, sunt relativ bogate în glutamat.
Aditivul pentru aromă alimentară glutamatul monosodic este creat folosind un proces de fermentație similar cu cel folosit pentru fabricarea oțetului sau a berii.
👉 Funcția glutamatului
✔️ Menținerea comunicării neuronale
Glutamatul declanșează diverși neuroni să elibereze neurotransmițători către alți receptori. Toți acești neurotransmițători diferiți comunică mesaje diferite, dar rolul glutamatului rămâne același – să-i spună neuronului să elibereze neurotransmițătorii pe care îi deține.
Datorită acestei funcții particulare, glutamatul joacă cel puțin un rol mic în tot ceea ce se întâmplă în corpul tău. Datorită glutamatului, neuronii din sistemul tău nervos sunt capabili să reacționeze la diverși stimuli și să comunice între ei.
✔️ Învățare și memorie
Neuronii eliberează glutamat ca răspuns la o experiență sau la orice fel de informații noi. Acel glutamat este transportat la receptorii de glutamat din diferite regiuni ale creierului pentru a declanșa codificarea acelei noi informații.
Glutamatul joacă un rol deosebit în învățarea asociativă – în esență, învățarea prin repetare sau condiționare. La fiecare expunere repetată, glutamatul stimulează aceiași neuroni, ceea ce întărește aceleași căi neuronale și te ajută să reții informațiile la care ai fost expus.
Rolul glutamatului în menținerea comunicării neuronale ajută, de asemenea, la codificarea amintirilor în creier, atât pentru memoria de lucru pe termen scurt, cât și pentru memoria pe termen lung.
👉 Glutamatul și GABA
✔️ Glutamatul este un precursor pentru GABA
Sistemul tău nervos folosește glutamatul pentru a-și produce propriul acid gamma-aminobutiric (GABA). Prin urmare, nivelul de glutamat vă afectează în mod direct nivelul de GABA.
✔️ Glutamatul și GABA îndeplinesc funcții opuse
Glutamatul excită neuronii să acționeze în timp ce GABA îi blochează sau îi oprește să acționeze. Într-un creier sănătos, acești neurotransmițători sunt echilibrați.
O lipsă de GABA în comparație cu glutamatul ar putea duce la un comportament hiperactiv și asocial, similar cu simptomele tulburării spectrului autist (ASD). Prea mult GABA față de glutamat, pe de altă parte, poate duce la simptome depresive.
👉 Condiții medicale asociate cu glutamat scăzut
✔️ Tulburare depresivă majoră .
Cercetările arată în mod constant că persoanele cu depresie au niveluri mai scăzute de glutamat în creier decât persoanele sănătoase. În plus, persoanele cu depresie cronică ar putea avea receptori de glutamat mai puțin sensibili, ceea ce înseamnă că, chiar dacă ar obține mai mult glutamat, receptorii ar avea dificultăți în a-l absorbi.
✔️ Schizofrenie
La persoanele cu schizofrenie, receptorii de glutamat nu sunt capabili să-și facă treaba. Într-un studiu din 2020, subiecții sănătoși de testare au dezvoltat simptome asemănătoare schizofreniei atunci când li s-au administrat medicamente care împiedicau receptorii specifici de glutamat să primească glutamat. Acest rezultat îi face pe oamenii de știință să creadă că schizofrenia poate bloca sau deteriora cumva receptorii de glutamat, determinând o creștere a incidenței și a severității simptomelor bolii. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a confirma această ipoteză.
În timp ce schizofrenia este cauzată atât de factori genetici, cât și de factori de mediu, studiul din 2020 recunoaște că disfuncția glutamatului este cauzată de factori genetici.
👉 Condiții medicale asociate cu excesul de glutamat
✔️ Tulburări de anxietate
Multe tulburări de anxietate, inclusiv tulburarea de stres post-traumatic și fobiile, sunt caracterizate prin anxietate crescută sau un răspuns de panică atunci când ești expus la un anumit lucru pe care îl asociați cu frica. Deoarece glutamatul joacă un rol în această învățare asociativă, cercetătorii cred că scăderea nivelului de glutamat poate ajuta la ameliorarea simptomelor de anxietate.
✔️ Tulburarea spectrului autist
Interacțiunea socială afectată este un simptom distinctiv al TSA. Cercetările sugerează că acest simptom ar putea fi o funcție a unui dezechilibru de glutamat și GABA din creier. A avea mai mult glutamat decât GABA poate duce la mai multă hiperactivitate și o incapacitate de concentrare.
✔️ Boli neurodegenerative
Bolile neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer și boala Huntington, sunt adesea asociate cu eliberarea în exces de glutamat. Excesul de glutamat este toxic și poate duce la moartea celulelor nervoase (excitotoxicitate). Acea moarte celulară este, la rândul său, responsabilă pentru disfuncția progresivă.
👉 Creșterea nivelului de glutamat
✔️ Faceți exerciții
Cercetările arată că doar 10-15 minute de exerciții intense pot crește semnificativ nivelul de glutamat din creier. Nivelurile de glutamat continuă să crească timp de 15-20 de minute după sesiunea de exerciții.
✔️ Bea cafea
Cofeina stimulează pentru scurt timp creierul să producă și să elibereze mai mult glutamat. Acesta este motivul pentru care o ceașcă de cafea dimineața te face să te simți mai alert.
✔️ Evitați consumul de alcool
Alcoolul încetinește producția de glutamat, precum și eliberarea neurotransmițătorului. Dacă aveți deja un nivel scăzut de glutamat, alcoolul nu va face decât să înrăutățiți lucrurile.
👉 Scăderea nivelului de glutamat
✔️ Practicați yoga și meditația pentru a vă crește nivelul GABA
Cercetările au arătat că doar o singură sesiune de yoga de 60 de minute poate crește nivelul de GABA din creier. Atât yoga, cât și meditația stimulează producția de GABA, care are un efect calmant pentru a contrabalansa efectul excesului de glutamat.
👉 Simptome
– simptomele glutamatului scăzut: insomnie, epuizare mentală și energie scăzută.
– simptomele glutamatului ridicat: durere crescută, anxietate și dificultăți de concentrare.
Niciun comentariu